România pierde 500 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierei reformelor. Pîslaru…
România pierde jumătate de miliard de euro din PNRR din cauza reformelor întârziate. Pîslaru anunță și o „victorie importantă”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că România a recuperat recent suma de 350,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 (CP3) din Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, el a subliniat că, din cauza întârzierilor în implementarea reformelor, țara noastră a pierdut o sumă considerabilă de 458,7 milioane de euro „din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”. Pîslaru consideră că, în ciuda acestor pierderi, recuperarea banilor este un pas important.
Ministrul a indicat că evaluarea Comisiei Europene a fost extrem de critică, având în vedere că CP3 a fost una dintre cele mai dificile cereri de plată depuse de România, aceasta fiind trimisă la Bruxelles pe 15 decembrie 2023. Reformele aferente acestei cereri trebuiau să fie implementate în mod corect la momentul depunerii, dar Comisia Europeană a suspendat parțial unele sume în mai 2025 din cauza neîndeplinirii corespunzătoare a mai multor reforme. Între timp, România a avut ocazia de a corecta aceste deficiențe, dar, din păcate, nu toate jaloanele importante au fost soluționate corespunzător.
Dragoș Pîslaru a evidențiat că cel mai semnificativ succes a fost obținut în privința pensiilor speciale, unde România a recuperat 166 milioane de euro din cele 231 milioane inițial suspendate. Această victorie a fost posibilă datorită eforturilor susținute ale echipei sale, implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan și dobândirea suportului Comisiei Europene prin Legea nr. 24/2026.
Pe lângă tema pensiilor speciale, Pîslaru a menționat aspectele referitoare la guvernanța companiilor de stat, unde România a reușit să recupereze suma de 132 milioane euro, grație inițiativelor viceprim-ministrului Oana Gheorghiu. Aceste reforme sunt esențiale pentru asigurarea unei conduceri transparente și profesionale a firmelor de stat, evitând numirile pe criterii politice.
Ministrul a continuat să prezinte situația jaloanelor trei și patru, specificând că România a reușit să recupereze doar 48 de milioane de euro pentru jalonul 3 și 4,5 milioane de euro pentru jalonul 4. Problemele în această etapă au fost legate de modul în care au fost selectați și numiți conducătorii companiilor de stat din energie și transporturi, aspecte criticate de Comisia Europeană pentru nerespectarea criteriilor de transparență și competență.
Pîslaru a concluzionat că România trebuie să facă reforme în mod serios pentru a putea accesa fonduri europene, subliniind că, acolo unde există voință politică, se pot obține rezultate, în timp ce în alte sectoare, unde reformele sunt amânate, sumele în cauză se pierd. El a subliniat responsabilitatea politicienilor care nu au dus la bun sfârșit aceste demersuri, evidențiind că toți românii vor suporta consecințele incompetenței unora dintre ei.
