Radu Miruță a cedat cinci autostrăzi în valoare de 10 miliarde de euro către o companie cu 73 de angajați.

Polemica Transferului de Proiecte de Infrastructură

Subiectul transferului a cinci autostrăzi, evaluate la aproximativ 10 miliarde de euro, din gestiunea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) către Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a stârnit controverse, în special după semnarea ordinului de către ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, în ziua moțiunii de cenzură. Ordinul a generat un conflict deschis între CNAIR și Ministerul Transporturilor, având la bază acuzații de proceduri necorespunzătoare și lipsă de consultare.

Contextul Transferului

Transferul vizează proiecte esențiale precum Drumul Expres Arad–Oradea, Autostrada București–Alexandria, precum și secțiunea Făgăraș–Brașov a Autostrăzii Sibiu–Brașov. Aceste proiecte sunt de mare importanță strategica, având o valoare cumulată estimată de aproximativ 50 de miliarde de lei. Este semnificativ de remarcat că CNIR, entitate recent creată, avea, în 2025, doar 73 de angajați, ceea ce ridică întrebări legate de capacitatea sa de a gestiona astfel de proiecte complexe. De fapt, înainte de acest transfer, CNIR funcționa cu un număr și mai mic de angajați, respectiv doar opt în 2024.

Acuzații și Contestații

Cabinetul lui Radu Miruță a solicitat CNAIR-ului să semneze protocoalele de predare-primire, impunând un termen de 15 zile, cu avertismente de responsabilitate contractuală în cazul neîndeplinirii acestora. În replică, CNAIR a emis o plângere prealabilă, argumentând că transferul s-a realizat fără o consultare adecvată și fără evaluarea capacității CNIR de a prelua aceste proiecte. CNAIR a sesizat că ordinul ar fi fost emis ilegal, fără o justificare solidă și fără respectarea principiului cooperării instituționale, evidențiind incapacitatea CNIR de a gestiona simultan proiecte de o asemenea amploare.

Declarațiile Directorului CNAIR

În emisiunea „Sinteza zilei”, directorul CNAIR, Cristian Pistol, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu modul în care s-a derulat acest transfer. El a sugerat că Radu Miruță nu a fost corect informat cu privire la implicațiile ordinului semnat, subliniind că astfel de mișcări fără o fundamentare solidă afectează viabilitatea proiectelor de infrastructură, existând riscul blocării lor. Pistol a subliniat că transferul proiectului Arad–Oradea nu a fost realizat pe baza unor criterii clare și că nu există buget alocat pentru anul 2026, crescând incertitudinea planificării financiare.

Implicarea Juridică și Administrative

Momentul semnării ordinului coincide cu o perioadă politică tumultoasă, creând premisele pentru un potențial blocaj în implementarea proiectelor. CNAIR a subliniat că lipsa consultării prealabile încalcă normele Codului Administrativ și a promis că va utiliza toate căile legale pentru a contesta acest ordin. Această situație aduce în discuție nu doar capacitatea instituțională a CNIR, ci și legitimitatea deciziilor luate în contexte politice volatile.

Concluzie

Transferul celor cinci proiecte de autostrăzi reflectă complexitatea gestionării infrastructurii în România, subliniind provocările administrative și politice. Pe măsură ce CNAIR și CNIR se confruntă cu un conflict deschis, rămâne de văzut cum se vor desfășura lucrările și dacă aceste mari investiții vor putea fi realizate în viitor, având în vedere impasurile actuale.