Sorin Grindeanu sesizează CCR în scandalul OUG pentru SAFE. Bolojan, acuzat că a aprobat ordonanța…
Contextul politic actual în România
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a decis să se adreseze Curții Constituționale a României (CCR) în legătură cu o potențială încălcare a legislației fundamentale. Acesta a solicitat să se analizeze un conflict juridic între Parlament și Guvern, având în vedere adoptarea controversată a Ordonanței de Urgență nr. 38/2026, ce vizează industria de apărare, în contextul programului european SAFE.
Acuzațiile aduse Guvernului Bolojan
Guvernul condus de Bolojan este acuzat că a emis această ordonanță după ce a fost demis prin moțiune de cenzură, ceea ce conform lui Grindeanu contravine principiilor de bază ale Constituției. În sesizarea adresată CCR, Grindeanu susține că acest act normativ a fost adoptat fără respectarea obligațiilor de loialitate constituțională față de Parlament.
Detalii despre OUG nr. 38/2026
Conform informațiilor disponibile, ordonanța a fost adoptată în perioada 5-8 mai 2026, exact după demiterea Guvernului Bolojan. Grindeanu subliniază că Executivul a continuat să exercite atribuții legislative, în ciuda faptului că Constituția stipulează clar limitările impuse guvernelor demise. Această situație a generat un conflict între puterile statului, perturbând principiile fundamentale ale separării și echilibrului puterilor.
Reacția Avocatului Poporului
În acest context, și Avocatul Poporului a sesizat CCR, argumentând că ordonanța în cauză este neconstituțională. Renate Weber a declarat că nu este corect ca un guvern interimar să adopte acte normative cu forță de lege, în vreme ce a fost demis, subliniind că există multiple aspecte de neconstituționalitate atât în conținutul, cât și în procesul adoptării ordonanței.
Ce a cerut Grindeanu de la CCR
Sorin Grindeanu îi cere Curții Constituționale să constate existența conflictului juridic între Parlament și Guvern și să oblige Executivul demis să se abțină de la emiterea de acte normative de acest tip pe durata exercitării atribuțiilor limitate de administrare curentă. De asemenea, el insistă asupra recunoașterii dreptului Parlamentului de a continua procedurile legislative afectate de ordonanța emisă necorespunzător.
Implicațiile acestei situații
Aceste evenimente subliniază tensiunile actuale din peisajul politic românesc, derivate din încrucișarea puterilor legislative și executive. Problema adoptării necorespunzătoare a ordonanțelor de urgență ridică semne de întrebare asupra respectării normelor constitutionale și a rolului Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a țării.


