Propunerea de unire a României cu Republica Moldova a fost adoptată pe furiș în Camera Deputaților.
Propunerea privind unirea României cu Republica Moldova a fost adoptată tacit în Camera Deputaților
În data de 24 iunie 2026, propunerea legislativă referitoare la unirea României cu Republica Moldova a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, conform informațiilor furnizate de Agerpres. Acest act a fost evidențiat în cadrul ședinței de plen de către președintele de ședință, Natalia Intotero, care a declarat: „Propunerea legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, Pl-x 305 din 2026, termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată”. Această formulare legală subliniază faptul că, din moment ce nu s-a desfășurat o dezbatere formală în cadrul termenului stabilit, proiectul capătă automat statutul de lege adoptată.
Detalii ale proiectului de unire
Proiectul stipulează că „Parlamentul României reiterează atașamentul față de prevederile Actului final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe căi pașnice, diplomatice. Parlamentul României decide unirea României cu Republica Moldova”. Această declarație sugerează o intenție serioasă de a rescrie relațiile dintre cele două state pe baza unui consens internațional.
Mai mult, proiectul autorizează guvernul să înceapă negocieri imediate cu autoritățile de la Chișinău pentru realizarea unirii. „După adoptarea prezentei legi și publicarea în Monitorul Oficial, vor fi notificate autoritățile internaționale competente, Guvernul Republicii Moldova, U.S.A., N.A.T.O., O.N.U., U.E., pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii”, se arată în textul proiectului inițiat de grupul parlamentar S.O.S. România.
Implicarea Senatului
De remarcat este faptul că Senatul este considerat for decizional în acest caz. În expunerea de motive a proiectului, se afirmă că această inițiativă „deschide cu adevărat calea negocierii pentru aducerea la trupul patriei mamă a unor teritorii smulse samavolnic de bolșevici din trupul țării, cu concursul marilor puteri”. Această remarcă sugerează nu doar un aspect legal, ci și o latură emoțională profundă, evocând dorința de reunificare istorică și culturală dintre cele două națiuni.
Proiectul a fost depus la Cameră în data de 14 aprilie, iar discuțiile din cadrul Senatului vor stabili modul în care se va continua acest demers legislativ, având în vedere că majoritatea politică din România și Republica Moldova susține un astfel de pas. Contextul actual, marcat de negocieri globale pentru redimensionarea frontierelor, face ca România să se prezinte cu o abordare dinamică în relațiile internaționale.
