Legea salarizării va fi supusă votului în Parlament. Bolojan a solicitat o sesiune extraordinară: „Riscăm să…
Legea salarizării va ajunge în Parlament
Premierul demis al României, Ilie Bolojan, a anunțat convocarea unor sesiuni extraordinare în Parlament pentru a dezbate și vota șase proiecte principale, inclusiv legea salarizării, având ca scop absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta a subliniat că, în caz de neadoptare, România riscă să piardă 4 miliarde de euro din PNRR, o sumă ce poate influența categoric dezvoltarea economică a țării.
Importanța proiectelor legislative
Bolojan a declarat că fiecare din cele șase proiecte are o valoare de minimum 770 de milioane de euro, cel mai mare având o valoare de 970 de milioane de euro. El a evidențiat urgența adoptării acestor proiecte prin evidențierea impactului negativ pe care întârzierea lor l-ar putea avea asupra capacității României de a utiliza fondurile europene. Premierul a afirmat că discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene s-au finalizat, iar proiectele sunt pregătite pentru a fi trimise spre studiu în Parlament.
Proiectele incluse în sesiunea extraordinară
Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice este unul dintre proiectele centrale, cu scopul de a menține cheltuielile cu salariile la maximum 8,1% din PIB. Acest aspect este crucial pentru a asigura sustenabilitatea bugetară, iar Ministerul Muncii va integra concluziile negocierilor cu sectorul public pentru a finaliza această lege.
Alte propuneri legislative
Printre celelalte proiecte se regăsesc actele normative privind integritatea și regimul incompatibilităților, proiectul bonus-malus destinat ANAF, modificarea Codului administrativ, și reglementările pe Codul urbanismului, care necesită discuții suplimentare în Parlament. De asemenea, decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire este un proiect deja discutat, dar care nu a fost încă adoptat, necesitând voturi suplimentare.
Consecințe în cazul neaderării la termen
Bolojan a avertizat că neadoptarea acestor proiecte poate duce la stagnarea fondurilor europene, ceea ce ar avea repercusiuni financiare severe pentru România. De exemplu, două dintre proiectele principale pot aduce fiecare 972 de milioane de euro, o pierdere considerabilă care trebuie evitată cu orice preț. De asemenea, există riscuri majore asociate cu modificările legislative propuse, printre care și influențarea negativă a unor măsuri esențiale pentru decarbonizarea centrala.
