Prima reacție a lui Ilie Bolojan în scandalul „azilului groazei” din Bihor: „Nu am avut…

Prima reacție a lui Ilie Bolojan în cazul „azilului groazei” din Bihor

Premierul demis al României, Ilie Bolojan, a avut o reacție oficială în urma scandalului legat de azilele din Bihor, cunoscute pentru condițiile inumane în care erau ținuți vârstnicii și persoanele vulnerabile. Bolojan a declarat că nu a avut niciodată interacțiuni cu reprezentanții asociației implicate în acest caz și că nu i-a vizitat niciodată. Aceste afirmații vin în contextul în care au fost prezentate informații că anumiți politicieni locali din cadrul Partidului Național Liberal (PNL) ar fi avut cunoștință despre situația din acele azile.

Contextul scandalului

Antena 3 CNN a relatat în emisiunea „Decisiv”, moderată de Cătălina Porumbel, despre existența unor politicieni locali care ar fi fost informați cu privire la activitățile ilegale desfășurate în perioada în care Ilie Bolojan ocupa funcția de primar al municipiului Oradea. Fostul premier a subliniat faptul că, independent de încercările de a-l asocia cu aceste evenimente, nu are nicio legătură cu situația azilelor groazei.

Declarațiile lui Bolojan

„Oricât ați încerca, prin expozeul amplu, să mă asociați cu această situație, nu am nicio legătură,” a afirmat Bolojan. El a explicat că nu a avut tangențe sau competențe de reglementare în acest domeniu, responsabilitatea verificărilor revenind agențiilor județene de inspecție socială. „Cu toate acestea, nu am avut niciun raport în calitate de președinte al Consiliului Județean,” a adăugat el.

Începutul anchetei

Situația a atras atenția națională și a pus sub un intens foc de critică întreaga conduită a instituțiilor responsabile cu supravegherea acestor centre. În cadrul anchetei, s-au descoperit detalii îngrijorătoare, cum ar fi faptul că persoanele care mureau în aceste azile erau înmormântate pe câmpuri, în loc să primească o înmormântare demnă.

Condițiile din azile

Un raport detaliat a scos la iveală că în azilele menționate erau ținute peste 400 de persoane, într-o stare de disperare, fără acces la îngrijire medicală adecvată și, ceea ce este și mai alarmant, fără a li se oferi respectul cuvenit în cazul decesului. Aceste evenimente tragice reflectă o gravă incalcare a drepturilor omului și o neglijență sistematică în gestionarea acestor instituții.