Eșecul operațiunii de la Cernavodă, explicat de Diana Buzoianu: „S-a format un dâmb, care, de fapt, a…

Eșecul operațiunii de la Cernavodă, explicat de Diana Buzoianu

Diana Buzoianu, ministra Mediului, a discutat recent despre criza de la Centrala nucleară de la Cernavodă, explicând cum un dâmb creat pe Dunăre a reorientat debitul de apă necesar funcționării acestei instalații critice. Într-un interviu acordat la Euronews, Buzoianu a subliniat că estimările anterioare privitoare la funcționarea centralei nu mai sunt valide, având în vedere noile condiții întâmpinate în urma lucrărilor de creștere a debitului fluviului.

Ministra a menționat că, în urma măsurilor luate, debitul Dunării ar putea ajunge la 1.360 de metri cubi pe secundă, dar aceasta nu garantează succesul. După scăderea nivelului apei cu 8 cm în prima zi a intervențiilor, Buzoianu a avertizat că apariția de obstacole noi pe traseul apei poate complica situația.

„S-a creat un obstacol, un dâmb, care practic a reorientat debitul de apă”, a explicat ea. Aceasta a detaliat că apa are de parcurs 60 de kilometri până la centrala nucleară, iar factorii neprevăzuți pot influența grav acest parcurs, făcând gestionarea situației extrem de complicată.

În aceste momente, lucrările de dragare sunt în desfășurare pentru a remedia problema. Buzoianu a subliniat importanța acestor acțiuni, afirmând că în cazul unei opriri a Unității 2, lucrările vor ajuta la repornirea mai rapidă a acesteia. Totodată, a declarat că Guvernul a alocat recent 5 milioane de lei pentru activitățile de dragare necesare.

Buzoianu a criticat, de asemenea, lipsa de acțiuni concrete în trecut pentru a pregăti infrastructura României în fața schimbărilor climatice și a problemelor de mediu, arătând că multe dintre lucrările necesare au fost discutate, dar nu implementate efectiv. Ea a subliniat că, pentru a se adapta la aceste schimbări, comunitățile din jurul Dunării trebuie să beneficieze de investiții și prioritizări reale.

Astfel, ministrul Mediului a reiterat că, fără intervenții adecvate și planificare pe termen lung, România se va confrunta cu provocări și mai mari în gestionarea resurselor de apă și a fenomenelor extreme cauzate de schimbările climatice.