Ce jaloane PNRR mai trebuie să îndeplinească România și care sunt legile esențiale ce trebuie adoptate până pe 31 august
Ce jaloane PNRR mai are de îndeplinit România și care sunt legile critice care trebuie adoptate până la 31 august
România se află într-un moment crucial, având la dispoziție mai puțin de două săptămâni pentru a finaliza proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), suficiente pentru a accesa aproximativ 10 miliarde de euro, echivalentul a o treime din totalul investițiilor publice ale guvernului. Aceste investiții depind de respectarea a 8 jaloane esențiale, care sunt interconectate cu adoptarea a 6 legi vitale în Parlament. Dintre acestea, două legi întâmpină dificultăți, având un statut de „pending” – legea salarizării, care este blocată, și legea ANI, care nu a fost încă promulgată.
Îndeplinirea acestor jaloane va aduce cele 10 miliarde de euro esențiale pentru bugetul României, dar, în același timp, există riscul unei penalizări financiare de până la 972 de milioane de euro pentru neîndeplinirea lor. Simplul fapt de a bifat aceste jaloane va permite României să primească fondurile aprobate, în timp ce eșecul va duce la pierderi semnificative financiare.
Cele șase legi corelate cu cele 8 jaloane sunt esențiale și includ: legea modificării Codului Administrativ, deja adoptată; legea privind sistemul de recompensare a performanței pentru angajații ANAF, adoptată; legea de decarbonizare, adoptată; Codul Urbanismului, care a fost adoptat; legea ANI, în așteptare de promulgare; și legea salarizării, care a fost blocată din cauza controverselor apărute.
Legea ANI, pe muchie de cuțit
Primul jalon, numit Jalonul 431, este legat de actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică și depinde de adoptarea legii privind integritatea, cunoscută sub denumirea de „Legea ANI”. Aceasta a generat un scandal major datorită controversatului „amendament Fritz”, care a fost contestat la Curtea Constituțională. După evaluarea CCR, „amendamentul Fritz” a fost declarat constituțional, iar alte două amendamente au fost respinse. Legea va fi trimisă din nou la Parlament pentru a fi promovată către președinte pentru promulgare.
Termenul limită al PNRR este 31 august, iar neîndeplinirea acestui jalon ar conduce la o penalizare de 771 milioane de euro, o pierdere considerabilă pentru bugetul de stat.
Alte jaloane importante
Jalonul 509, care vizează crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat în scopul investițiilor în surse regenerabile de energie, necesită adoptarea legii corespunzătoare, care a fost deja aprobată. Jalonul 315, ce se referă la dezvoltarea sistemului de planificare prin Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, a fost votat de Camera Deputaților și va fi supus votului Senatului. Această lege va introduce măsuri de eficientizare și digitalizare a procesului administrativ în domeniul construcțiilor.
Jalonul 119a este în strânsă legătură cu reforma pieței de energie electrică și controversata lege a decarbonizării. Lecțiile învățate din dezbaterile legislative au evidențiat riscurile majore legate de menținerea centralelor pe cărbune funcționale, contrar obligațiilor asumate în PNRR. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a subliniat că orice modificare a legislației în Parlament care încalcă angajamentele asumate riscă să afecteze grav accesarea fondurilor europene.
Un alt jalon, Jalonul 128, se ocupă de decarbonizarea sectorului de încălzire-răcire și include măsuri pentru asigurarea sustenabilității în utilizarea biomasei. Acest jalon depinde de legislația care a fost adoptată recent, iar prim-ministrul interimar a anunțat stimulente financiare pentru prosumatori, facilitândenera accesului lor la energia regenerabilă.
Jalonul 197 necesită adoptarea unor reforme legislative în cadrul ANAF pentru a îmbunătăți colectarea impozitelor, în timp ce Jalonul 4 se referă la modernizarea sistemului național de gospodărire a apelor, crucial pentru prevenirea inundațiilor.
Legea salarizării, cel mai dificil jalon PNRR
Cel mai controversat jalon rămâne însă Legea salarizării unice, care este percepută ca fiind plină de obstacole. Negocierile recente au fost amânate, iar divergențele dintre autorități și sindicate persistă. Angajații din sectorul public se tem de diminuarea salariilor și de posibile proteste în masă, iar soluționarea problemelor sindicale nu se află încă în orizontul apropiat. Estimările actuale sugerează că audiențele sindicale cer o creștere semnificativă față de resursele disponibile de la guvern, adâncind astfel criza legislativă.”
În concluzie, pentru a naviga cu succes prin aceste provocări legislative și financiare, România trebuie să finalizeze acest proces complex, riscurile fiind semnificative, nu doar din perspectiva penalizărilor financiare, ci și a stabilității politice.
