Doi lideri PSD: AUR nu e extremist. Benea vrea guvern PSD cu partidul lui Simion
Doi lideri PSD resping eticheta de „partid extremist” pentru AUR și cer o guvernare alături de formațiunea lui Simion
Doi lideri de prim rang ai PSD, europarlamentarul și vicepreședintele Dragoș Benea și fostul vicepremier Marian Neacșu, au declarat că AUR nu ar trebui considerat un partid extremist și s-au arătat deschiși la o colaborare guvernamentală cu formațiunea condusă de George Simion, în contextul crizei politice prelungite.
„N-aș vorbi de AUR ca de un partid pur extremist”, a afirmat Benea miercuri, la Strasbourg. În aceeași zi, Marian Neacșu a declarat la Parlament că „faptul că AUR nu este un partid extremist am spus și eu nu cu multă vreme în urmă”, adăugând că „discuții putem să facem cu toată lumea”.
Declarațiile vin în condițiile în care președintele Nicușor Dan a convocat partidele la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, după ce șeful statului a respins public un guvern susținut de extremiști.
Benea: „Nu văd un capăt de țară” într-un guvern PSD-AUR
Întrebat dacă PSD ar putea forma un guvern cu voturile AUR, Benea a răspuns: „Da, nu văd un capăt de țară și aritmetic, dar și din alte puncte de vedere. Cred că AUR-ul, dacă are soluții, ar trebui să iasă la rampă și să participe la ieșirea din impas, din impasul în care suntem astăzi”.
Chestionat cu privire la poziția președintelui Nicușor Dan, care a afirmat că nu acceptă voturi de la extremiști, europarlamentarul PSD a contestat încadrarea AUR în această categorie. „Eu am văzut, în Parlamentul European, că AUR-ul face parte din ECR. ECR-ul este alături de PPE, S&D și Renew. Eu n-aș vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Este un partid de dreapta, conservator, care a fost validat de șapte-opt rânduri de alegeri în România. Cred că ar trebui să renunțăm la acest șablon”, a declarat Benea.
Întrebat dacă PSD ar trebui să ofere președintelui garanții că poate obține cele 233 de voturi necesare învestirii unui guvern, Benea a evitat un răspuns clar. „Nu știu ce garanții poate să ofere PSD-ul pentru cele 233 de voturi, dar PSD-ul cu siguranță va căuta soluții. De fapt, este singurul partid care până acum a căutat soluții să se iasă din acest impas în ultimele patru luni, inclusiv la construirea vechii coaliții, în 2025. Îmi pare rău să spun pentru ceilalți competitori politici, PSD-ul chiar este formațiune politică ce a căutat soluții ca să mergem înainte”, a mai susținut acesta.
Poziția lui Benea nu este singulară în PSD
Mesajul lui Benea a fost susținut și de vicepremierul Marian Neacșu, care a transmis că discuții pot fi purtate cu toată lumea și că AUR nu este un partid extremist.
Nu este prima ocazie când Dragoș Benea își exprimă susținerea față de AUR. Marți, acesta a declarat că o eventuală guvernare PSD-AUR „n-ar fi ceva atât de tragic, de dramatic”. „Deci nu cred că mai putem vorbi de AUR ca de un partid pur extremist. Și atunci ar trebui să ieșim puțin din această logică păguboasă a cordonului sanitar. Cei de la PNL i-au acuzat pe cei de la AUR când au votat moțiunea de cenzură prin care a căzut guvernul Bolojan, i-au făcut extremiști. Acum, când negociază pe sub masă fel de fel de formule, ba anticipate, ba suspendarea președintelui, nu mai sunt extremiști”, a declarat Benea.
Europarlamentarul PSD a mai susținut că „astăzi, Ilie Bolojan este premier interimar în principal datorită poziționării AUR”, argumentând că formațiunea „totuși nu și-a dus până la capăt demersul de a scăpa România de Bolojan”.
134 de zile de criză politică
Declarațiile celor doi lideri PSD vin pe fondul unui blocaj politic prelungit. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, după ce social-democrații i-au retras sprijinul premierului liberal. De atunci, România este condusă de un executiv interimar, iar miercuri, 16 septembrie, se împlineau 134 de zile de la demitere – cea mai lungă criză politică din istoria recentă a țării.
Până acum, președintele Nicușor Dan a făcut mai multe nominalizări de premier care nu au condus la formarea unui guvern. După o serie de consultări și tentative eșuate, șeful statului a convocat din nou partidele parlamentare la Palatul Cotroceni, urmând ca la finalul discuțiilor să anunțe o nouă desemnare pentru funcția de prim-ministru. Miza rămâne găsirea unei formule capabile să adune cele 233 de voturi necesare învestirii.
Pozițiile partidelor au rămas, în linii mari, divergente. PSD și UDMR au înclinat spre un guvern politic, PNL a revenit la varianta unui guvern tehnocrat, USR a exclus să susțină un cabinet din care fac parte social-democrații, iar AUR a condiționat votul de propria participare la guvernare. Printre numele vehiculate pentru funcția de premier s-au aflat Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și Siegfried Mureșan, propus în zona PNL-USR-UDMR, alături de alte variante aflate pe masa președintelui.
