România riscă să piardă jumătate din banii pe PNRR la plățile 5 și 6. CE decide curând
România riscă să piardă peste jumătate din banii din cererile de plată 5 și 6 din PNRR
România se confruntă cu un risc semnificativ de a pierde mai mult de jumătate din fondurile aferente cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență, din cauza unor jaloane neîndeplinite sau aflate încă în zona de incertitudine. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a declarat că o decizie a Comisiei Europene privind cererea de plată 5 ar urma să fie anunțată la finalul săptămânii viitoare.
Potrivit ministrului, săptămâna trecută a fost ultima în care România a putut depune documente, iar discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene continuă. „Estimăm că la finalul săptămânii viitoare vom avea o decizie în ceea ce privește cererea de plată 5 și, probabil, la finalul lunii noiembrie vom avea o decizie în ceea ce privește cererea de plată 6”, a explicat Ghigiu.
După primirea celor două înștiințări oficiale, România va avea la dispoziție aproximativ două luni și ceva pentru a depune contestații și documente justificative suplimentare care să demonstreze că investițiile și reformele au fost realizate. Ministrul a recunoscut însă că, din lipsa coordonării și a capacității administrative din ultimele luni, nu au putut fi depuse toate documentele necesare.
Cele două cereri de plată însumează 6,4 miliarde de euro, iar riscul estimat este de aproximativ 3,4 miliarde de euro, chiar mai mult de jumătate din suma totală. Cu toate acestea, pentru cererea de plată 5, discuțiile din ultima săptămână cu reprezentanții Comisiei Europene arată o oarecare îmbunătățire a situației.
Ministrul a mai precizat că două jaloane importante, referitoare la Agenția Națională de Integritate și la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, se află în continuare pe lista jaloanelor cu risc, ambele fiind incluse în cererea de plată 6. „Sunt două jaloane foarte mari care sunt considerate reforme, cea referitoare la Legea ANI și cea referitoare la AMEPIP, în care există în continuare risc”, a spus Ghigiu.
El a arătat că au fost făcute eforturi pentru a convinge Comisia Europeană că Ministerul Investițiilor, ANI și Ministerul Justiției și-au îndeplinit obligațiile conform înțelegerii din PNRR, iar adresele transmise de Guvern în septembrie nu au fost decât declarații politice. Comisia analizează în continuare atât scrisoarea transmisă de șeful Cancelariei și de secretarul general al USR de la acel moment, cât și argumentele prezentate de partea română în ultimele săptămâni.
Potrivit ministrului, discuțiile au avut loc atât la nivel politic, cu vicepreședintele Comisiei Europene care gestionează fondurile europene pe zona de coeziune și PNRR, cât și la nivel tehnic, prin videoconferințe și schimburi de e-mailuri pentru a clarifica aspectele semnalate de reprezentanții Comisiei. Premierul Luca Niculescu a insistat, în discuția cu președinta Comisiei Europene, ca documentele să fie analizate în ceea ce privește îndeplinirea țintelor, nu pe criterii politice.
Ghigiu a subliniat că, din punctul de vedere al României, toate obligațiile tehnice au fost îndeplinite: Agenția Națională de Integritate și-a întărit capacitatea, legislația a fost transpusă, iar portițele prin care s-ar fi putut evita consecințele unei decizii a ANI sau a instanței au fost închise.
Planul Național de Redresare și Reziliență este programul prin care Uniunea Europeană a acordat statelor membre fonduri pentru a-și repune economiile pe picioare după criza provocată de pandemia de COVID-19. Banii provin dintr-un fond european comun, NextGenerationEU, iar o parte sunt granturi nerambursabile, cealaltă parte împrumuturi cu dobândă redusă. PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană pe 29 octombrie 2021, în valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care circa 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi. Planul a fost renegociat și redus de trei ori, prima oară în decembrie 2023, ultima dată în iulie 2026, ajungând la o valoare totală de 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde granturi. Diferența nu poate fi contabilizată integral drept bani pierduți, întrucât o bună parte reprezintă împrumuturi la care România a renunțat sau investiții eliminate ori restructurate pentru că nu mai puteau fi finalizate la termen.
