UDMR anunță moțiune de cenzură împotriva Guvernului
UDMR amenință cu moțiune de cenzură împotriva Guvernului din cauza reformei administrativ-teritoriale
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat că formațiunea va vota „fără doar și poate” o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu dacă executivul își va angaja răspunderea pe reforma administrativ-teritorială propusă de PSD. Declarația a fost făcută vineri, într-o intervenție televizată.
Csoma Botond a criticat modul în care PSD a abordat această reformă, acuzând „neseriozitate” și lipsa consultării factorilor interesați. Potrivit acestuia, discuțiile au început cu un prag de 1.500 de locuitori, apoi s-a ajuns la 3.000, apoi la 5.000, iar ulterior s-a discutat și despre orașele cu sub 10.000 de locuitori.
Trei motive de nemulțumire
Deputatul a explicat că UDMR respinge reforma din trei motive principale. În primul rând, este vorba despre „neseriozitatea abordării”, dat fiind că cifrele vehiculate s-au schimbat de la o zi la alta. În al doilea rând, formațiunea nu este de acord ca reforma să se facă doar pe baza regulii numerice, fără a lua în calcul „specificități, particularități istorice, geografice și etnice”.
În al treilea rând, UDMR se opune intenției PSD de a realiza reforma prin angajarea răspunderii Guvernului. „Nu se poate face așa ceva. Trebuie să elaborăm un proiect”, a spus Csoma Botond.
Respectarea convenției-cadru privind minoritățile
Liderul deputaților UDMR a subliniat că reforma propusă încalcă drepturile minorității maghiare. El a invocat articolul 16 din Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, semnată și ratificată de România, care prevede expres că limitele unităților administrativ-teritoriale nu pot fi modificate dacă această modificare este în detrimentul ponderii unei comunități etnice.
„Avem peste un milion de unguri în această țară, nu poți să faci o reformă și să nu iei în considerare și elementele etnice și particularitățile istorice și geografice”, a mai declarat Csoma Botond.
Întrebat dacă foștii parteneri de coaliție de la PSD au contactat UDMR pentru discuții pe această temă, deputatul a răspuns: „Nu au discutat, nu ne-au întrebat nimic”.
Posibile comasări de județe și pierderea statutului de oraș
Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale UDMR vizează posibilitatea comasării județelor Harghita și Covasna cu alte județe. De asemenea, formațiunea este nemulțumită de faptul că zeci de stațiuni balneare și orașe istorice din Ținutul Secuiesc ar putea deveni comune.
În categoria localităților cu 8.000 – 10.000 de locuitori riscă să își piardă statutul de oraș localități precum Sovata, Cristuru Secuiesc, Covasna, Valea lui Mihai, Tășnad, Jibou, Huedin și Întorsura Buzăului, alături de stațiuni cunoscute la nivel național precum Sinaia, Eforie sau municipiul Orșova.
În categoria 6.000 – 8.000 de locuitori se regăsesc Baraolt, Vlăhița, Cehu Silvaniei, Ardud, Sărmașu, precum și orașele cu moștenire săsească Agnita și Dumbrăveni. În categoria 4.000 – 6.000 de locuitori apar Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Bălan, Livada, Rupea, fostele centre miniere Abrud și Cavnic, dar și stațiunea montană Predeal.
Sub pragul de 4.000 de locuitori, lista este deschisă de cel mai mic oraș din România, Băile Tușnad, cu doar 1.372 de locuitori, urmat de stațiuni balneare celebre precum Borsec, Ocna Sibiului și Băile Herculane, dar și de Baia de Arieș sau Sulina.
Scenariul celor 15 județe
România ar putea rămâne cu numai 15 județe, în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar fi aplicată într-o formă care să urmeze modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Reforma, în această variantă, ar presupune redesenarea actualelor granițe administrative, astfel încât mai multe județe să fie reunite în unități teritoriale mai mari.
Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate.
