Neacșu avertizează UDMR: la reforma administrativă, etnia contează
Reforma administrativă începe de la comune și orașe mici, anunță vicepremierul Marian Neacșu
Reforma administrativă va demara de la nivelul cel mai mic al administrației, cu unirea comunelor și orașelor mici care nu se pot întreține din resurse proprii, iar abia după aceea Guvernul va discuta despre noua hartă a județelor sau a regiunilor. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Marian Neacșu, care a precizat că proiectul ar urma să ajungă în Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului până la jumătatea lunii martie.
„Undeva în maxim 15 martie am vrea să mergem cu proiectul”, a declarat Neacșu, referindu-se atât la reforma administrativă, cât și la reorganizarea companiilor de stat. Vicepremierul a explicat că Executivul intenționează să prezinte cele două reforme simultan, însă nu exclude ca reforma administrativă să întârzie, fiind mai complicată. „Mergem cu amândouă odată, dar e foarte posibil ca, la un moment dat, parcursurile să fie ușor diferite”, a explicat acesta.
Întrebat dacă nu se teme că Guvernul ar putea cădea din cauza acestor reforme, Neacșu a răspuns că ele sunt indispensabile: „Eu apreciez că România are o nevoie disperată de ambele reforme”.
Comasare voluntară, într-o primă etapă
Vicepremierul a explicat că reorganizarea trebuie să pornească de la nivelul local, nu de sus în jos. Prima etapă a reformei va viza comunele și orașele foarte mici, pe care le consideră nesustenabile. „Nu ne mai putem permite să avem orașe cu 2.500 de locuitori, așa cum nu ne mai putem permite să avem comune cu 300-500. Avem 468 de comune, dacă nu mă înșel, care au sub 1.500 de locuitori; nu vor fi niciodată performante. 70% din comunele naționale nu au suficiente resurse financiare proprii pentru a putea să-și constituie un buget și să trăiască din banii lor. Deci e foarte clar că astea trebuie să se întâmple”, a declarat acesta.
Guvernul vrea ca, într-o primă fază, comunele și orașele mici să se unească de bunăvoie, pe baza unor criterii clare și cu stimulente care să le convingă. Neacșu a precizat că această unire voluntară nu se aplică județelor, pentru care este nevoie de o analiză mult mai amănunțită.
Opt regiuni sau 15 județe
În spațiul public circulă mai multe variante pentru noua hartă a țării. Una dintre ele împarte România în opt regiuni, după actualele regiuni de dezvoltare, variantă susținută de Emil Boc și Olguța Vasilescu. Alta propune 15 județe, organizate după harta curților de apel.
Întrebat care variantă i se pare funcțională, vicepremierul a evitat să aleagă, afirmând că „e foarte greu de apreciat acum”. El susține că decizia trebuie luată abia după prima etapă a reformei și doar după ce vor exista toate datele și studiile necesare. Neacșu a mai explicat că populația nu este singurul criteriu și că noile structuri trebuie să poată trăi din economia proprie. „Regiunile respective trebuie să ajungă să se susțină economic, ele să fie centre de dezvoltare sau creionate în jurul unor centre de dezvoltare”, a susținut vicepremierul.
Componenta etnică, luată în calcul
Vicepremierul a recunoscut că noua hartă trebuie să țină cont și de comunitatea maghiară, în special în județele Harghita și Covasna. „Ne place sau nu ne place, componenta etnică este totuși una dintre ele”, a declarat acesta, transmizând astfel un semnal către UDMR.
Liderii Uniunii Democrate Maghiare din România au criticat variantele propuse de PSD. Kelemen Hunor a declarat că „este o reformă proastă” și a amenințat Guvernul cu o moțiune de cenzură.


