Ciolacu explică limitarea votului în Diaspora: Niciunde nu era ca la noi. Nu m-am răzbunat pe nimeni
Decizia lui Marcel Ciolacu: Votul din diaspora limitat drastic
O decizie cu un gust amar a fost lansată în spațiul politic românesc, direct din laboratorul de idei al Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Limitarea timpului de vot în diaspora, justificată de premier prin lipsa de exemple similare în alte state, a reaprins spiritele în rândul opiniei publice și al politicienilor. După valuri de critici, Ciolacu susține ferm că nu este o acțiune de răzbunare, ci una menită să respecte principiile „corecte” ale democrației. Cu alte cuvinte, românii din diaspora au fost aruncați fix în colțul ignorării, sub pretextul „conformității internaționale”.
Premierul a declarat că inițiativa aparține Autorității Electorale Permanente și Ministerului de Interne, adăugând că facilitățile promise românilor din diaspora au inclus deja secții dublate și dreptul la trei zile de vot. Dar stați! Nu asta era problema reală, nu? Problema reală este că, atunci când ceasul arată ora lăsată în România, diaspora închide capitolul votului, indiferent dacă cetățenii sunt încă la cozi kilometrice în țările lor de reședință. „Niciunde în lume procesul de vot nu continuă în alte state după închiderea urnelor în țara organizatoare”, a afirmat Ciolacu cu un aer de superioritate care sfidează drepturile cetățenilor.
Discrepanțele care sfidează logica
Aceeași Românie „grijulie” le-a permis anterior românilor din diaspora să voteze pe parcurs de trei zile, doar pentru a le spune acum că trebuie să respecte o oră limită, bazată pe fusul orar din România. Premierul a susținut că această decizie reflectă echitatea democratică, însă realitatea? Este că mii de oameni în diaspora ar putea pierde din nou șansa de a-și exercita dreptul fundamental. Nici măcar argumentul distanțelor mari sau al numărului insuficient de secții nu mai contează acum în ochii puterii de la București. Răzbunare? Poate nu, dar ignoranță crasă? Absolut!
„Democrație” impusă arbitrar
„Așa funcționează democrația dacă vrem să o respectăm”, a declarat Ciolacu, ca și cum ar dicta o normă universal valabilă. Nu este un om care să se răzbune, susține el, însă această justificare arată mai degrabă ca o lecție impusă dur diasporei – o lecție care hrănește frustrarea și întrebările retorice: Ce greșesc românii din diaspora? Este vina lor că trăiesc departe de țară, dar încearcă în continuare să mențină o legătură cu această democrație improvizată?
Adaptarea este dură: secțiile din străinătate vor închide în 4 mai la ora 21.00, ora României. Nu mai există adaptabilitate la ora locală, iar prelungirile sunt limitate la un maxim de trei ore, în cazuri excepționale. Aproape că se simte sarcasmul în decizia „gândită” de autorități, lăsând românii care vor fi probabil blocați dincolo de porțile secțiilor să privească mărețul ceas al conformismului democratic românesc.
Reacții și interpretări
Opoziția interpretează demersul ca fiind unul dictat de cinism sau voalate interese electorale, fapt ce trezește un val de noi suspiciuni. Ciolacu respinge acuzațiile, dar lipsa unei dezbateri publice înainte de a introduce astfel de schimbări pune democrația românească într-un con de umbră stânjenitor. Este clar că cetățenii sunt cei care suportă povara unor reguli stabilite fără dialog, transformate apoi în argumente false despre dreptate și moralitate electorală.
Aceste măsuri nu fac decât să accentueze ruptura dintre diaspora și statul român, împingând și mai adânc sentimentul de abandon în rândul celor care contribuie economic și social la țara pe care o numesc încă „acasă”. Oricât ar încerca guvernul să mascheze această decizie sub stratul transparent al „echității electorale”, sub el se află o nedreptate flagrante care continuă să sfideze vocea cetățenilor săi, oriunde s-ar afla aceștia.
