AUR a cerut ștergerea postării lui Cristian Tudor Popescu.
AUR cere ștergerea unei postări controversate. Decizia BEC
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) pare să își fi făcut o misiune din a controla spațiul public online, cerând Biroului Electoral Central (BEC) să elimine o postare de pe Facebook a gazetarului Cristian Tudor Popescu. Motivul? Anunțul acestuia cu privire la susținerea candidatului Alianței, Crin Antonescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025. Șocant, ori poate doar previzibil, decizia BEC a fost de a respinge cererea, subliniind că postarea gazetarului reprezintă o simplă opinie politică și nu un material de propagandă electorală. O lovitură puternică pentru cei care trăiau cu iluzia că pot șterge gândirea critică cu un click.
BEC și cenzura mascată: 609 postări eliminate
Într-o mișcare aparent contrastantă, aceeași instituție, BEC, a dispus eliminarea a peste 600 de postări considerate materiale publicitare ilegale. În ce mod decid aceste autorități ce rămâne și ce dispare? Răspunsurile, în caz că există, sunt împachetate în limbaj birocratic, invocând norme neclare ale unei legislații răsuflate. Postările eliminate aparțin atât candidaților, cât și unor utilizatori obișnuiți, oameni care și-au permis luxul de a avea opinii politice într-o democrație care promite libertatea expresiei.
Actorul politic ascuns în fiecare cetățean
O explicație halucinantă vine tot de la BEC: simplul fapt de a posta opinii politice pe Facebook te poate transforma, peste noapte, într-un „actor politic”. Fără funcții, fără legitimări, doar prin simpla exprimare. Au fost vizați inclusiv cetățeni care nu dețin funcții publice, dar care ar avea „potențial de influențare a electoratului”. Un cod etic invocat vag cere acum ca aceste opinii să fie etichetate corespunzător, altfel cad sub spectrul ilegalității. Rămâne doar întrebarea: cine trage linia între opinie și propagandă?
Nicușor Dan vs. Biroul Electoral Human Rights Commission
Critici dure au venit din partea liderilor politici, inclusiv din partea lui Nicușor Dan, care a catalogat abordarea BEC drept cenzură pură. Rezultatul? Români fără vreo afiliere politică au văzut cum postările le sunt șterse arbitrar, pierzând astfel dreptul de a participa la discuția publică. Dacă o opinie devine infracțiune prin simpla percepție a autorităților, atunci viitorul oricărei dezbateri publice este pus sub semnul întrebării.
Norme legale sau poliție a gândirii?
În perioada 4-12 aprilie 2025, autoritățile au emis un mix absurd de decizii: 175 de plângeri au fost admise, ducând la eliminarea de conținut, în timp ce alte 104 au fost respinse. Motivările rămân de-a dreptul contradictorii, iar deznodământul este același – opinia publică, demontată piesă cu piesă, până când devine doar un ecou stins al autorităților.
Drumul periculos către cenzură
Dacă această „interpretare legală” continuă, fiecare dintre noi riscă să fie redefinit drept un infractor politic. Într-un peisaj dominat de ambiguitate legislativă, individul devine ținta perfectă pentru un stat care pare mai preocupat să reducă la tăcere decât să protejeze drepturile fundamentale.
