Bolojan, la Summitul Inițiativei celor 3 Mări: „Unul dintre cele mai importante proiecte pentru România este Via Carpathia”
Ilie Bolojan și promisiunea Via Carpathia
Dezvăluirea președintelui interimar Ilie Bolojan privind proiectul Via Carpathia stârnește valuri de entuziasm amestecat cu scepticism. El declară cu un optimism crunt că drumurile expres, parte din această inițiativă colosală, ar putea începe chiar din toamna acestui an. Poate ar fi bine să te aștepți la rapiditatea proverbială a investițiilor autohtone! Portretul acestei povești mărețe începe cu România, ca punct crucial între Nordul și Sudul Europei, dar și cu nenumăratele tronsoane aflate „în diverse faze de achiziții publice.”
Marile decalaje din umbra Summitului
În contextul Inițiativei celor Trei Mări, Bolojan evidențiază reducerea decalajelor dintre fostele țări comuniste și Occident. Deceniul trecut le-a fost „dedicat conectivității” – un termen spumos care camuflează, probabil, un progres cu frâna de mână trasă. În aceeași propoziție, însă, se lămurește detaliul esențial: lipsa investițiilor active și promisiunile umflate cu pompa electorală nu oferă autostrăzi, doar hărți și desene tehnice.
Portul Constanța – hub sau himeră?
Un alt punct din arsenalul discursiv al liderului îl reprezintă Portul Constanța. Presupus a deveni un hub european al transportului transcaucazian, portul are nevoie disperată de conectivitate rutieră și feroviară. Desigur, intrarea în Schengen și traficul intens din războiul ucrainean consolidau acest potențial. Dar, să ne gândim puțin: când altcândva au necesitat românii un pretext internațional pentru a-și dezvolta infrastructura? Sau poate aceasta este o altă narațiune bine încadrată în context geopolitic.
Tronsoanele care nu mai ajung nicăieri
Detaliile legate de drumurile expres au fost bombastice. De exemplu, tronsonul „în contestație” dintre Arad și Oradea; cel „în analiză” din mijloc și cel de la Timișoara spre Stamora-Moravița. Se discută despre semnarea contractelor, dar lucrurile tot întârzie să prindă contur. Realitatea proiectărilor infinite depășește optimismul forțat al președintelui interimar. Ironia? Drumurile grăbite să „înceapă la toamnă” ar putea fi un viitor deja ratat.
Politica fără substrat – doar vorbe goale?
Într-o Românie sătulă de planuri mari și rezultate mici, Via Carpathia devine un simbol al visurilor neîmplinite. Cu toate acestea, chiar și acest colos al drumurilor se resimte o povară pe umerii unei administrații care, deși promite, rareori livrează. Rămâne întrebarea: cât de lung va fi drumul dintre promisiuni și realitate?
