Diana Șoșoacă, așteptată la Parchetul General pentru audieri
Diana Șoșoacă, așteptată pentru audieri în dosarul de propagandă legionară
Eurodeputata Diana Șoșoacă se va prezenta vineri, la ora 12:00, la Parchetul General pentru a fi audiată în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară. Această informație a fost confirmată de Agerpres, subliniind gravitatea acuzațiilor ce îi sunt aduse. Fără nicio ezitare, lidera S.O.S. România a fost deja chemată la Parchet în urmă cu o lună, când a fost informată că are calitatea de inculpată, însă a refuzat să ofere declarații în legătură cu acest dosar.
În luna septembrie, procurorul general Alex Florența a solicitat oficial ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, bănuită de comiterea a nu mai puțin de 11 infracțiuni, dintre care se numără: 4 privind lipsirea de libertate în mod ilegal, 4 pentru promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid și crime de război, precum și promovarea în public a ideilor și doctrinei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Între acuzațiile grave se regăsesc și aceste fapte: promovarea ideilor antisemite în orice formă și negarea evidentă a Holocaustului.
Reacția Dianei Șoșoacă la acuzațiile aduse
În mod evident, Diana Șoșoacă a reacționat vehement la solicitarea Parchetului General adresată Parlamentului European. Ea a caracterizat această acțiune ca fiind ‘o tentativă de execuție politică’, demonstrând astfel că nu intenționează să cedeze presiunii din partea statului. Această atitudine provine dintr-o tradiție de a contesta autoritatea, dar și de a provoca controverse prin discursurile sale.
Implicări anterioare în acte de violență
De-a lungul carierei sale, Diana Șoșoacă a fost implicată în numeroase scandaluri, inclusiv evenimente de violență. În februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus o plângere împotriva ei pentru promovarea cultului dictatorial asociat lui Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid. Într-o intervenție din plenul Parlamentului European, Șoșoacă a avut curajul să sugereze că strategiile de politică externă ar trebui să se inspire din exemplul dictatorului român, afirmând că ‘nimeni nu l-a egalat vreodată’.
Omagiu controversat adus lui Corneliu Zelea Codreanu
Un alt episod notabil s-a petrecut în octombrie 2024, când a omagiat fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu după ce i-a fost invalidată candidatura la alegerile prezidențiale. Într-o transmisiune live pe YouTube, Șoșoacă a afirmat: ‘Din acest moment, s-a terminat cu România. Nu mai există stat, nu mai există nimic. Trăiască Legiunea și Căpitanul!’, o declarație insistentă care a stârnit indignare și a îngrijorat societatea civilă.
La finalul lunii noiembrie 2024, Diana Șoșoacă a participat la o comemorare a 86 de ani de la moartea lui Codreanu, reafirmându-și admirația pentru acesta. Aceasta a afirmat că ‘e dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot’, evidențiind astfel viziunea sa îndoielnică și controversată asupra istoriei și a valorilor democrate.
Acuzații internaționale și alte incidente
Într-un alt incident flagrant, în decembrie 2021, o jurnalistă italiană a acuzat-o pe Diana Șoșoacă de sechestrare, provocat de neînțelegeri legate de un interviu. Acest episod nu face decât să sublinieze natura tumultoasă a activității sale politice, care se împletește adesea cu scandaluri și tensiuni sociale.
Astfel, cazul Dianei Șoșoacă ridică semne de întrebare cu privire la standardele de etică și comportament ale parlamentarilor europeni, având în vedere gravitatea acuzațiilor și contextul istoric complicat din România.
