Vicepremierul Oana Gheorghiu: 83 de companii centrale au pierderi istorice. Reformă necesară.
Vicepremierul Oana Gheorghiu: Pierderi istorice în companiile de stat
Vicepremierul Oana Gheorghiu a fostată vorbit despre situația alarmantă a companiilor de stat din România, declarând în cadrul unei conferințe de presă că „83 dintre companiile centrale au pierderi istorice”. Acesta este un semnal de alarmă serios, care indică nevoia stringentă de reforme în acest sector esențial pentru economia țării.
„Trebuie să punem bazele reale ale unei reforme pentru companiile de stat. Este o nevoie pe care societatea o resimte”, a subliniat Gheorghiu, evidențiind urgența cu care trebuie abordată această problemă structurală. În acest context, ea a menționat că ceremonia a fost un moment de importanță personală, având ocazia de a interacționa cu miniştri și cu Comitetul Naţional pentru Reforma companiilor de stat, recent reactivat.
Planul de reformă și prioritățile sale
Oana Gheorghiu a detaliat arhitectura reformei pe care o propune, considerată a fi „cea mai amplă acțiune de acest tip din ultimii ani”. Aceasta vizează în principal două direcții prioritate: eliminarea conducerilor interimare din toate companiile de stat, cu un termen limită stabilit pentru 31 martie 2026, și începerea procesului de reformă propriu-zis. A doua direcție implică restructurarea a cel puțin trei companii de stat până la termenul de 31 august 2026.
Instrumente strategice pentru reformă
Un instrument semnificativ adus în discuție de vicepremier este harta sectorială, care reprezintă o noutate pentru România. Aceasta va acționa ca un ghid strategic pentru deciziile referitoare la prezența statului în diferite sectoare, facilitând evaluarea și restructurarea companiilor de stat în viitor.
„Este un instrument care ajută comitetul și Guvernul să ia decizii fundamentate privind modul în care companiile va fi analizate”, a explicat Gheorghiu, încurajând o abordare mai bine organizată și mai eficientă în gestionarea acestor entități.
Pericolele actuale și necesitatea reformelor
Vicepremierul a menționat că în prezent există un total de 1.502 companii de stat, dintre care 230 sunt centrale. Dintre acestea, 83 concentrează cele mai mari pierderi, estimându-se că aceste pierderi istorice se ridică la aproximativ 14 miliarde de lei. Aceasta este o situație inacceptabilă care trebuie rectificată cu promptitudine, pentru a îmbunătăți serviciile oferite cetățenilor prin aceste companii.
„Reforma companiilor de stat este o nevoie pe care România o are, aceea de a face curățenie, de a face ordine și de a eficientiza aceste companii, astfel încât ele să fie cu adevărat în serviciul cetățeanului”, a subliniat Oana Gheorghiu, pledând pentru o administrație publică responsabilă.
Impactul reformelor și viziunea pe termen lung
Gheorghiu a subliniat că reformele propuse nu urmăresc concedieri masive, dar este evident că vor fi necesare ajustări. În cazul în care se va ajunge la concedieri, vicepremierul a promis că statul va lua măsuri compensatorii pentru a sprijini angajații afectați. Este un angajament care ar trebui să ofere un oarecare confort celor care se tem de posibilele efecte adverse ale acestor reforme.
Provocările viitoare pentru Oana Gheorghiu
Pe lângă provocările legate de reformele structurale din companiile de stat, Oana Gheorghiu se confruntă cu o serie de controverse personale. Se află într-o situație de incompatibilitate la Asociația „Dăruiește Viață”, o organizație pe care a co-fondat-o alături de Carmen Uscatu. Uscatu a declarat că este necesară retragerea lui Gheorghiu din funcția de votant pentru a rezolva aceste tensiuni.
Mai mult, de-a lungul mandatului său de vicepremier, Gheorghiu a fost implicată în scandaluri ce au legătură cu diverse acuzații, inclusiv controversa cu CSM care a dus la o plângere penală împotriva ei. Aceste aspecte complicate adaugă o notă suplimentară de dificultate în parcursul său politic, într-o perioadă în care focarul de atenție rămâne pe reforma companiilor de stat.
Astfel, viitorul Oanei Gheorghiu va depinde nu doar de succesul măsurilor pe care le propune, ci și de modul în care va gestiona aceste provocări personale care ar putea să afecteze credibilitatea și eficiența sa în rolul public.
