Senatul respinge observațiile lui Nicușor Dan, adoptă Legea extremismului
Senatul respinge observațiile lui Nicușor Dan și adoptă Legea pentru combaterea extremismului
Senatul României a avut o ședință de plen crucială, în cadrul căreia a decis să respingă obiecțiile formulate de președintele Nicușor Dan la Legea privind combaterea extremismului. Această lege, destinată să prevină și să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură, a fost adoptată fără modificări semnificative.
Votul a fost unul covârșitor, cu 75 de senatori în favoarea proiectului de lege, 34 împotrivă și patru abțineri, semn al unei susțineri ample în rândul parlamentarilor. Inițiativa legislativă a fost pusă în circulație de Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, și a trecut prin primul vot în Parlament încă din luna iunie. Atractivitatea acestei legi a fost contestată însă, prima dată, de un grup de parlamentari de la AUR, S.O.S. România și POT, care au încercat să obțină intervenția Curții Constituționale.
Curtea Constituțională a respins, la rândul său, contestația acestora, dar și obiecțiile suplimentare formulate de Nicușor Dan, care a amenințat cu amplificarea tensiunilor sociale în cazul promovării neechilibrate a textului legislativ. În speță, președintele a subliniat că definițiile anumitor infracțiuni sunt confuze și modul de aplicare a acestora ar putea duce la abuzuri.
Criticile lui Nicușor Dan și preocupările legate de lege
Nicușor Dan a insistat că, dacă legea nu este formulată corespunzător, riscă să agraveze polarizarea din societatea românească, aducându-i pe cetățeni într-o stare de neîncredere față de autorități. La criticile sale s-a adăugat și un raționament legat de incluziunea în cadrul acesteia a unor opere literare și istorice clasice, care pot fi interpretate ca având idei xenofobe – referindu-se, printre altele, la autori precum Mihai Eminescu sau William Shakespeare.
De asemenea, președintele a tras atenția că legea ar putea sancționa acțiuni care la prima vedere pot părea inofensive, precum transmiterea unor lucrări literare considerate „suspecte”. Această includere l-a determinat să ceară o clarificare a noțiunii „organizație cu caracter legionar”, care nu ar fi definită în mod adecvat.
Implicațiile legii adoptate
Legea, în forma inițială, definește ca infracțiuni activități precum inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, legionar sau xenofob, pedepsind acestea cu închisoare de la 3 la 10 ani. De asemenea, referințele negative la regimul legionar și la faptele indivizilor statornici în astfel de organizații sunt, de asemenea, acoperite de prevederile legii, care stabilesc sancțiuni și pentru distribuirea de materiale fasciste.
Pedeapsa pentru distribuirea materialelor antisemite este de la 1 la 5 ani, iar dacă aceste fapte sunt comise prin intermediul sistemelor informatice, limitele pedepsei se pot majora cu 50%. Totodată, contestarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României va atrage, conform textului adoptat, închisoarea de la 6 luni până la 3 ani, iar comiterea acestor fapte online va avea repercusiuni similare.
Restricții și reglementări ulterioare
Legea prevede, de asemenea, și interzicerea perpetuării numelui persoanelor vinovate de infracțiuni de genocid sau de război în denumirile unor străzi sau locuri publice. Nomenclatorii publici nu vor mai putea folosi acele denumiri fără a încălca legea, ceea ce poate duce la o reevaluare a patrimoniului cultural și istoric al țării.
Astfel, după acest vot, proiectul de lege se va îndrepta spre Camera Deputaților, care este for decizional în această chestiune, iar soarta reglementărilor va avea un impact semnificativ asupra sferelor politice și sociale din România.
Sursa: Antena 3
