AEP va fi condusă de un vicepreședinte.
Adevărurile incomode despre demiterea lui Toni Greblă
Demiterea lui Toni Greblă din fruntea Autorității Electorale Permanente (AEP) pare a fi doar un alt episod clasic din tragicomedia politică românească. Deputatul PSD Mihai Ghigiu nu a ezitat să arunce cuvinte reci și tăioase: „Nu este nicio surpriză”, a declarat el, subliniind un presupus „management defectuos” ca principală vină a fostului șef al instituției. Oare alții, din labirintul politic toxic, gestionează mai bine? Sau acesta e doar pretextul preferat al clasei politice când trebuie să scape de greutate inutilă?
Să nu uităm: decizia vine după o analiză internă, invocată cu o emfază aproape condescendentă. Ghigiu susține că „la acest moment avem rezultatul acestei analize”. Dar cît de veridică și de obiectivă poate fi o asemenea evaluare, în mijlocul pradelor între partide și grupuri de interese? Raportul Curții de Conturi este menționat ca justificare, însă detalii clare despre ce conține acel raport, desigur, nu au fost oferite.
Plângeri peste plângeri, dar fără concluzii clare
Nu este un secret faptul că activitatea AEP a fost sub ochii vigilenți ai partidelor de opoziție. Plângeri despre nereguli au apărut încă de la alegerile anterioare, însă liderii coaliției de guvernare au continuat să ofere sprijin lui Greblă până acum. Ghigiu a minimalizat aceste plângeri, afirmând că „nu este instituție sau șef de instituție în România la adresa căruia să nu existe plângeri”. De ce atunci această schimbare bruscă de poziție, dacă până acum Greblă era cumva „susținut” de aceeași coaliție? E greu de crezut că este doar despre „management defectuos”.
O tranziție… superficială
Cea mai șocantă parte a acestui haos instituțional este planul de a lăsa instituția fără un președinte plin până după alegeri. Vicepreședinții actuali, nu de o lună sau două în instituție, vor prelua atribuțiile lui Toni Greblă în regim de interimat. Ghigiu justifică această decizie prin experiența pe care aceștia o dețin în organizarea alegerilor. Totuși, întrebarea care planează este: de ce această mișcare bruscă acum, în loc să se fi luat măsuri mai devreme, când neregulile au fost raportate pentru prima dată?
În acest context, apare suspiciunea că această schimbare este mai mult o mutare tactică politică decât un act bine gândit pentru îmbunătățirea eficienței instituționale. Într-un stat normal care funcționează, așa cum ne sugerează Ghigiu că ar trebui să fie, o astfel de decizie ar avea loc în timp util și pe baza unui proces transparent, nu pe seama unor presiuni și calcule politice.
Algoritmul politic lovește din umbră
Procedurile de revocare vor începe în Birourile permanente reunite ale Parlamentului, confirmând deja că decizia este una politică, cel puțin la suprafață. Într-o țară în care conducerea instituțiilor cheie se schimbă în funcție de alianțele momentului, mai putem vorbi oare de stabilitate sau obiectivitate în gestionarea alegerilor democratice? Oricât de bine intenționat ar fi un vicepreședinte sau altul, sistemul de rotație a cadrelor în funcții cheie rămâne o problemă endemică a politicii românești.
Astfel, demiterea lui Toni Greblă și întreaga telenovelă care o însoțește este mai mult un simptom al unei boli mult mai grave: instabilitatea politică și gestionarea haotică a instituțiilor publice. În loc să devină exempliu de transparență și eficiență, AEP riscă să fie percepută doar ca o altă scenă de joc pentru putere și influență, într-un moment când societatea cere din ce în ce mai multă responsabilitate.
