Vârsta de pensionare pentru angajații din MApN va crește.
Creșterea vârstei de pensionare pentru angajații din MApN, MAI și serviciile de informații
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat în cadrul unui interviu acordat Antena 3 CNN, că va fi introdus un proiect de lege destinat creșterii vârstei de pensionare pentru angajații din Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul de Interne (MAI) și diversele servicii de informații, precum SRI și SPP. Această măsură este parte a unui pachet de măsuri menite să reducă deficitul bugetar și să optimizeze cheltuielile cu salariile în administrația publică.
Întrebat dacă vârsta de pensionare va fi majorată la 65 de ani, Miruță a precizat că se fac simulări, iar limitările pot varia. Deocamdată, vârsta de pensionare pentru aceste categorii este în prezent de 48 de ani, iar propunerile discutate variază între 55 și 60 de ani.
Contextul economic și bugetar
Ministrul a explicat că această decizie vine ca parte a unor discuții mai largi despre eficientizarea cheltuielilor. Într-un context de criză economică și cu o graniță de 600 de kilometri cu o țară aflată în război, tăierile de personal în rândul armatei nu sunt o opțiune viabilă. Se caută astfel alternative care să permită menținerea numărului de angajați, împreună cu ajustarea vârstei de pensionare, conform unor principii ce respectă compromisurile coaliției de guvernare.
Asumarea răspunderii guvernului pentru un nou pachet de măsuri
Radu Miruță a subliniat că guvernul își va asuma răspunderea pentru acest pachet de măsuri, care include și o reducere generală a cheltuielilor pentru salarii în administrația centrală cu 10%. Obiectivul este de a restructura resursele fără a afecta veniturile de bază ale angajaților. Această abordare necesită cooperarea fiecărui ministru pentru a implementa măsuri menite să reducă bugetul, fără a iniția concedieri directe.
Planul preconizat este ca aprobarea acestui nou pachet să aibă loc în ședința de guvern programată pentru joi, iar acest proces este considerat esențial pentru conceperea viitorului buget al țării, care trebuie să se alinieze la un deficit de 6,4% din PIB pentru 2026.
Decizii strategice ale coaliției de guvernare
Coaliția de guvernare, formată din PSD, PNL, USR și UDMR, a convenit asupra unor reduceri de cheltuieli în administrația publică locală și centrală, stabilind o reducere totală a cheltuielilor de 1,7 miliarde de lei. Aceasta se va traduce printr-o diminuare de aproximativ 10% a posturilor ocupate în administrația locală. De asemenea, ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, a confirmat că reforma administrației va viza și eficientizarea cheltuielilor de personal.
Reducerea cheltuielilor nu se va traduce în tăierea salariilor actuale, dar va presupune reorganizarea structurilor administrative pentru a respecta aceste noi reguli financiare. Planul detaliat de reformă ar putea fi adoptat oficial în luna februarie, iar Guvernul se confruntă cu provocarea de a implementa aceste măsuri fără a genera instabilitate socială.
În concluzie, în perioada următoare, este de așteptat ca Guvernul să prezinte detalii clare despre modul în care va aborda aceste reforme și cum vor afecta populația, în special persoanele active din MApN, MAI și serviciile de informații.
