Marius Voineag, ingerul pazitor al coruptiei institutionalizate, asteapta girul lui Nicusor Dan pentru inca un mandat de abuzuri
Un procuror care a iertat falsuri, santaj si declaratii ticluite. Care a blocat anchete, a protejat politicieni si a lasat un dosar penal sa se prescrie pentru a-si salva cumetrul imobiliar. Acum vrea sa urce de la DNA la Parchetul General. Nicusor Dan are 60 de zile sa decida.
In august 2024, statul roman a platit cinci ani de salarii unui procuror documentat ca a falsificat declaratii, a santajat martori, a aranjat teste poligraf si a spionat judecatori. Cel care a semnat ca aceasta este in regula se numeste Marius Voineag. Acum vrea sa fie adjunctul Procurorului General al Romaniei.
Marius Voineag
Sa incepem cu Cristian Ardelean. Nu pentru ca el e personajul principal al acestei povesti — nu este — ci pentru ca el este cheia care deschide tot restul. Ardelean este primul gest documentat al lui Voineag ca sef DNA, cel care arata cu claritate ce fel de om este, ce fel de calcule face si cu cine alege sa fie solidar cand nimeni nu il obliga la nimic. Ardelean a fost procuror la DNA Oradea, omul lui Ciprian Man, seful structurii din 2014 pana in 2017. Ceea ce a facut Ardelean acolo e consemnat in sute de pagini de acte de instanta, declaratii de martori, expertize criminalistice si articole de investigatie. Nu e o campanie de presa. E dosar penal.
Cristian Ardelean
El a scris denunturile si le-a trimis denuntatorilor sa le semneze.
Martorul-denuntator Nicolae Csorz a declarat la Curtea de Apel Oradea — pe data de 19 iunie 2018, consemnat in proces-verbal de sedinta — ca procurorul Ardelean ii trimitea denunturile gata redactate prin email, marcate cu rosu acolo unde trebuia sa completeze sau sa corecteze, cu instructiunea sa le copieze, sa le semneze si sa le depuna ca si cand ar fi emis din proprie initiativa. Acelasi procedeu cu Costin Condor, Leonard Sim, Mircea Condor.
El a aranjat testele poligraf cu psihologii.
Cand Csorz i-a spus ca are retineri sa faca testul — facuse afirmatii neadevarate si suferea de afectiuni cardiologice — Ardelean l-a liniştit: va iesi cum trebuie. I-a cerut sa pregateasca el, denuntatorul, trei intrebari incriminatoare pentru politistul Adrian Bota, urmand sa-i fie adresate de psiholog. A precizat ca se intelege bine cu psihologul de la Oradea si ca, daca e nevoie, pot face testul si la Cluj — se intelege la fel de bine si acolo.
El a falsificat si substituit declaratii in dosar.
In dosarul comisarului Bota au aparut doua declaratii ale aceluiasi martor, Costin Condor: una de la DGA Satu Mare si una de la DNA Oradea, ambele consemnate in aceeasi zi — 12 ianuarie 2015 — si in acelasi interval orar, 9:30-11:00. Imposibil fizic. Expertiza criminalistica in dosarul Vasile Popa a concluzionat ca semnatura de pe procesul verbal din 8 aprilie 2009 nu apartinea avocatului consemnat — exista indicii temeinice ca procesul verbal fusese intocmit in fals. Multi alti avocati au reclamat ca nu au fost invitati la audieri, desi depusesera cereri in scris, dar in dosare existau procese verbale in care Ardelean consemnase ca i-ar fi contactat telefonic.
El a santajat martori cu revocarea pedepselor suspendate.
Lui Csorz i-a spus direct: daca nu formuleaza denunturile cerute, ii poate fi gasita o acuzatie care sa atraga revocarea suspendarii. Imediat dupa amenintare, procurorul a schimbat tonul: il informeaza ca stie ca fusese nevinovat, ca are stenograme nedepuse la dosar, si ca i le poate da pentru a-si redeschide cauza — in schimb, Csorz trebuie sa il ajute cu niste denunturi. Santaj si promisiune ilegala, in acelasi birou, in aceeasi sedinta.
El a spionat si santajat judecatori.
Inregistrarea audio din 19 ianuarie 2018 — realizata chiar de Ciprian Man pe propriul telefon mobil si predata ulterior organelor judiciare — surprinde procurorii DNA Oradea discutand judecatori buni si rai: cei care confirma rechizitoriile si cei care pronunta achitari. Man spune: daca incepi urmarirea fata de astea doua judecatoare, ii trimite Adi in judecata pe aia trei, o sa mai intre frica. Ardelean explica apoi arhitectura dosarelor: starile de fapt din ordonante si rechizitorii erau preluate copy-paste de la ofiterii de politie judiciara, care le preluau de la SRI — circuitul apei in natura. Nu procurorii instrumentau dosarele. SRI scria, politia judiciara transmitea, procurorii semnau.
Judecatorii vizati au declarat ca au suferit abuzuri, intimidari si temeri pe toata perioada anchetelor — ca au ramas fara venituri si si-au distrus sanatatea. DNA Oradea a inregistrat in 2018 nu mai putin de 53 de achitari: o achitare pe saptamana.
Ciprian Man(stânga) și Ardelean Cristian(dreapta)
Ce a facut Voineag cu toate acestea?
Pe 29 aprilie 2024, Curtea de Apel Cluj a pronuntat decizia prin care il obliga pe Ardelean sa fie reintegrat in DNA si statul sa ii plateasca toate salariile retroactive din 5 februarie 2019 pana la reintegrarea efectiva — cinci ani. DNA avea 15 zile sa atace cu recurs. Voineag nu a formulat recurs. Termenul a expirat. Decizia a ramas definitiva.
Pe 24 iulie 2024, Ardelean a depus cerere de plecare voluntara. Voineag a transmis CSM-ului, in scris, ca plecarea lui Ardelean nu este de natura sa afecteze bunul mers al activitatii DNA. Nicio conferinta de presa. Nicio explicatie. Niciun cuvant despre cele cinci salarii de procuror DNA platite din banii publici unui magistrat ale carui fapte — instigare la marturie mincinoasa, falsuri, santaj, aranjarea poligrafelor, spionarea judecatorilor — fusesera constatate ca existente de Parchetul General insusi.
Parchetul General clasase pe prescriptie. Nu pentru ca faptele nu existau. Pentru ca existau de prea mult timp.
O sursa directa relateaza ca, in aceasta perioada, Ardelean se lauda la reuniuni cu fosti colegi de facultate din Oradea — reuniuni la care participase si primarul Florin Birta — ca il are pe Voineag la degetul mic si ca fosta sefa DNA Laura Codruta Kovesi continua sa conduca efectiv institutia prin intermediul lui Voineag, pe care il numea un loctiitor slab. Informatia nu este confirmata de surse jurnalistice publice si este prezentata ca atare.
Dar Ardelean este doar primul capitol. Voineag are un intreg dosar de protectii acordate.
Pe 27 ianuarie 2022, Voineag exercita atributiile de sef al Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului General — sefa de drept era plecata. In acea zi a fost depusa o plangere privind plagiatul din teza de doctorat a premierului Nicolae Ciuca. Voineag a preluat plangerea in aceeasi zi si a desemnat un procuror. Procurorul a descins la Universitatea Nationala de Aparare si a ridicat toate documentele originale. Cateva saptamani mai tarziu, a ridicat si copiile de la CNATDCU. Rezultat: nicio comisie de etica nu a mai putut verifica teza — documentele originale disparusera in sertarele Parchetului. Dosarul a fost clasat pe prescriptie — fapta era prescrisa din 2008, lucru pe care Voineag il putea constata de la bun inceput. Nu l-a constatat. A deschis dosar, a ridicat probele si a asteptat.
Trei luni mai tarziu, ministrul Predoiu l-a propus pe Voineag la sefia DNA. Coincidenta sau nu, doctorul Ciuca nu a primit niciodata un verdict de plagiat. Are un dosar clasat si un titlu intact.
In decembrie 2024, procurorul Neculai Carlescu de la DNA se pregatea sa il declare suspect pe Nicu Marcu, fostul presedinte al ASF — institutia care supraveghease falimentul Euroins, cu un prejudiciu de peste 885 milioane de lei. L-a anuntat pe seful de sectie Ionut Ardeleanu. Trei saptamani mai tarziu, fara discutie prealabila, fara explicatie, Carlescu a primit nota de serviciu: mutat la sectia judiciara, fara atributii de urmarire penala.
In ultima sa zi in urmarire penala, Carlescu a emis ordonanta prin care il declara suspect pe Marcu. Seful de sectie a infirmat-o. Pe 12 martie 2025, dosarul a fost clasat de DNA.
De ce conteaza? Pentru ca sora lui Voineag, Camelia Vladescu, fusese angajata la ASF in 2022 — cand Marcu era presedinte — fara concurs, direct. Raportul Inspectiei Judiciare a mentionat explicit conflictul de interese potential si a concluzionat ca nu a afectat independenta lui Carlescu. Carlescu a sesizat ca a fost scos din dosar tocmai din cauza acestei relatii. Dosarul a fost clasat. Marcu a fost numit ulterior sef al ORNISS — institutia care gestioneaza informatiile clasificate ale Romaniei.
In octombrie 2023, DNA Timisoara a clasat dosarul de coruptie al lui Ion Mocioalca — senator PSD, baron al judetului Caras-Severin. Clasarea s-a produs pe 6 octombrie 2023, cu exact patru zile inainte ca Parlamentul sa il desemneze pe Mocioalca vicepresedinte al Curtii de Conturi. Voineag a intervenit ulterior in dosar: a semnat o intampinare prin care contesta dreptul denuntatorului de a primi ordonanta de clasare.
De ce conteaza? Pentru ca Voineag si Mocioalca sunt vecini de bloc intr-un complex de lux din Voluntari, construit de Eden Capital Development — acelasi dezvoltator de la care Voineag a cumparat trei apartamente in sapte ani, inclusiv unul cu avans aproape integral, la pret preferential. Patronul Eden, Liviu Marius Dan, este cumatul lui Voineag — petrec impreuna concedii si evenimente de familie, conform surselor RISE Project. Neamurile lui Mocioalca — finii sai — apar in cel putin doua proiecte Eden: intr-unul au cumparat apartamente, pe celalalt l-au construit direct. In ambele a investit seful DNA.
Tot in complexul lui Voineag a cumparat apartament si nepotul premierului Marcel Ciolacu. Si familia generalului Stefan Zisu. Si Laurentiu Gorun — avocatul firmei Eden si ginerele lui Mocioalca. Si Larisa Gorun — notarul care autentifica vanzarile Eden si fiica lui Mocioalca. Voineag a spus ca habar nu are de vecini, ca nu sta in apartament si ca intr-un complex cu 1.500 de apartamente pot fi oricine. Dupa clasarea dosarului si numire, Mocioalca a fost decorat cu Ordinul National Serviciul Credincios in grad de Cavaler. Seful DNA nu a comentat.
In acelasi timp, la DNA conducta informala functioneaza impecabil. Procurorul Liviu Lascu, seful Sectiei Militare DNA, a fost revocat de Voineag in timp ce ancheta achizitii suspecte ale SRI. Lascu a declarat public: cred ca pot avea suspiciunea rezonabila ca ceea ce faceam a deranjat pe cineva. Dosarul SRI a fost clasat dupa plecarea lui. Procuroarea Laura Derius a acuzat ca a fost fortata sa plece dupa ce seful de sectie i-a blocat dosarele — inclusiv unul privind achizitii suspecte ale unei primarii din Ilfov. Voineag i-a spus direct: cum vrei sa pleci, pe revocare sau de buna voie?
In decembrie 2025, documentarul Recorder a dezvăluit ca imediat dupa instalare Voineag emisese o directiva interna prin care procurorii de caz trebuiau sa raporteze sefului DNA orice cerere urmau sa o faca judecatorului de drepturi si libertati inainte de a o formula. Perchezitii, retineri, interceptari — toate raportate inainte. O procuroare a declarat cu vocea schimbata: s-a creat o camarila a procurorului-sef, oameni care folosesc diferite parghii pentru a controla si pentru a stopa anumite anchete. Peste 20 de procurori din 140 au plecat din DNA in mandatul Voineag.
Pe 16 decembrie 2025, Sectia pentru procurori a CSM a cerut in unanimitate Inspectiei Judiciare verificari sub toate aspectele semnalate. Inspectorul-sef adjunct Robert Fleckhammer a emis primul ordin: echipa, termen 20 ianuarie 2026. Cateva zile mai tarziu, in ajunul Craciunului, a emis al doilea ordin — care restrictiona substantial aria verificarilor. Inspectorii s-au oprit. Procuror intervievat ulterior: am multe de spus, dar nu m-a chemat nimeni.
Si acum ajungem la Nicusor Dan.
Pe 2 martie 2026, ministrul PSD al Justitiei, Radu Marinescu, l-a propus oficial pe Marius Voineag pentru functia de adjunct al Procurorului General al Romaniei. Singurul candidat pentru acel post. Nicusor Dan l-a criticat public pe Voineag in mod repetat — deloc satisfacut de activitate, nu vede viziune, nu vede directie. Dar cand a fost intrebat de rocada prin care Voineag si fostul procuror general Alex Florenta si-au pastrat pozitiile la nivelul urmat de conducere, candidand fiecare de unul singur pe postul de adjunct, a adoptat un ton nuantat: mi se pare o speculatie fara fundament ca un adjunct poate controla o alta institutie.
Cristian Tudor Popescu a spus direct ce nu spune Dan: acesti oameni sunt puși de PSD. Se face o miscare care este o bataie de joc la adresa presedintelui. Cum sa fie valabili din perspectiva lui Dan, daca nu au fost valabili in pozitia intai?
Procedura legala: CSM are 30 de zile pentru aviz consultativ. Dupa aviz, propunerea ajunge la Nicusor Dan. Are 60 de zile sa decida. Poate refuza, motivat public. Daca refuza, ministerul reporneste procedura. Daca accepta, Marius Voineag devine omul doi din Parchetul General al Romaniei.
Omul care a picat de doua ori examenul de grad profesional. Care a ajuns in varf prin detasari politice, nu prin competenta validata. Care a blocat ancheta de plagiat a unui premier pentru a fi rasplatit cu sefia DNA. Care si-a construit averea imobiliara cumparand de la cumatrul sau apartamente in blocuri locuite de finii baronului PSD al carui dosar penal l-a clasat cu patru zile inainte de numire. Care a eliminat procurorii care anchetau oameni legati de relatiile sale. Care a iertat falsuri, santaj, declaratii ticluite si teste poligraf aranjate — neatacand recursul prin care un magistrat cu fapte confirmate a primit cinci ani de salarii de la stat.
Care, potrivit unor surse directe, era caracterizat chiar de Ardelean — omul pe care l-a iertat — drept un loctiitor slab, un instrument. Cineva il are la degetul mic. Cineva conduce DNA din umbra. Cine anume e o chestiune deschisa.
Nicusor Dan stie toate acestea. Romania asteapta sa vada ce face cu ele.
5 martie 2026
Surse: RISE Project, Recorder, G4Media, Evenimentul Zilei, Cotidianul, Luju.ro, HotNews, Spotmedia, Europa Libera, acte de instanta — Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Cluj, CSM
