Avertisment: iarnă și primăvară cu prețuri mari la electricitate

Avertisment dur de la Ministerul Energiei: Urmează o iarnă și o primăvară cu prețuri foarte mari la electricitate

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat marți că România trebuie să se pregătească pentru o perioadă dificilă din punct de vedere energetic, cu prețuri foarte mari la electricitate în iarna și primăvara anului 2027, chiar dacă sistemul energetic național s-a dovedit mai rezilient decât se anticipase.

Bușoi a explicat că discuția privind această situație a avut loc săptămâna trecută la Reuniunea Informală a miniștrilor Energiei de la Dublin, acolo unde a reprezentat România, iar concluzia comună a fost că statele trebuie să se pregătească pentru prețuri ridicate la energie electrică în lunile următoare. Potrivit acestuia, o problemă majoră o reprezintă faptul că Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă sunt închise, fără o perspectivă clară de redeschidere.

„Încă avem Reactoarele 1 şi 2, de la Cernavodă închise şi nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puţin pe următoarele 10 zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungeşte o situaţie care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a creşte preţul la electricitate în lunile următoare şi care, evident, se adaugă în situaţii generale din Europa, ce arată preţul foarte ridicat la gaze”, a declarat secretarul de stat.

Oficialul a subliniat că prioritatea autorităților este să găsească soluții pentru depășirea acestei crize și pentru generarea unor prețuri mai stabile, în special pentru marii consumatori industriali, pentru companiile energo-intensive și pentru marii furnizori.

Fonduri absorbite și investiții în capacități noi de producție

În ciuda perspectivelor îngrijorătoare, Cristian Bușoi a precizat că România a reușit să finalizeze cu succes componenta energetică a PNRR, fiind absorbiți peste 800 de milioane de euro. Această sumă a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, capacități de stocare în baterii, două CET-uri la Arad și Constanța, care aduc un aport suplimentar de electricitate și rezolvă totodată termoficarea în cele două municipii, precum și patru capacități de producție de hidrogen.

De asemenea, secretarul de stat a menționat că România se află pe finalul implementării Fondului de Modernizare pentru perioada 2020-2030, iar dintre cele 12 miliarde de euro disponibile, aproximativ 10 miliarde sunt deja angajate în diverse proiecte.

Bușoi a atras atenția că viitorul cadru financiar multianual, respectiv viitoarea Politică de Coeziune, ar trebui să includă un focus puternic pe energie, menționând că România ar putea investi în acest domeniu din cele 60 sau poate 65 de miliarde de euro disponibile pentru perioada 2028-2034.

Printre direcțiile viitoare de acțiune identificate de oficialul din Ministerul Energiei se numără digitalizarea, soluțiile de securitate cibernetică și continuarea proiectelor de tip Contracte pentru Diferență pentru energiile regenerabile.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care decidenți din domeniul energetic se reunesc marți pentru a dezbate subiecte precum investiții, oportunități și competitivitate în cadrul unei conferințe de specialitate organizate sub patronajul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.