Bolojan declară că nu există fonduri pentru majorările solicitate de sindicate în Legea salarizării: „Sub nicio formă, nu pot fi acoperite”

Declarațiile lui Ilie Bolojan privind Legea salarizării

Premierul interimar Ilie Bolojan a făcut recent o serie de declarații importante cu privire la Legea salarizării, subliniind că nu există fonduri suficiente pentru a acoperi majorările cerute de sindicate. El a afirmat că anvelopa financiară disponibilă pentru creșterea salariilor în sectorul public ar putea atinge cel mult 11-12 miliarde de lei pentru anul următor, ceea ce ridică întrebări serioase în legătură cu posibilitatea de a satisface cererile sindicale.

Constrângeri bugetare și previziuni

Bolojan a evidențiat că salariile bugetarilor nu pot fi majorate mai rapid decât creșterea nominală a PIB-ului sau decât încasările statului. În contextul în care promisiunile externe și solicitările sindicatelor sunt supraestimate, premierul a avertizat că adoptarea unei legi care să depășească posibilitățile bugetare ar putea duce la o scădere a ratingului de credit al țării, afectând astfel și viitoarele guverne obligate să impună măsuri severe.

Ponderea cheltuielilor salariale în PIB

Un alt aspect important menționat de Bolojan a fost reprezentat de ponderea cheltuielilor salariale în PIB, care în prezent se situează la 8,1%, iar în 2024 a atins 9,4%. Guvernul României s-a angajat să reducă acest procent la 7,9% până în 2030. Această limitare impune un plafon real pentru creșterile salariale, iar Bolojan a subliniat că se poate menține un fond total de salarii în sectorul public între 7,9% și 8,1% din PIB.

Estimările de creștere ale PIB-ului

Premierul interimar a prezentat estimările de creștere a PIB-ului pentru nămânăr, care sunt anticipate la un procent de 6,7% la începutul anului și 7% la mijlocul acestuia. Aceste date indică o anvelopă financiară maximă de aproximativ 11 miliarde de lei, însă, dacă se consideră o pondere de 7,9% din PIB, suma disponibilă pentru salarii ar putea scădea la aproximativ 8 miliarde de lei.

Deficit bugetar și presiuni viitoare

Bolojan a avertizat că România trebuie să reducă deficitul bugetar de la 6,2% în acest an la 5,3% în următorul, ceea ce impune un control strict asupra cheltuielilor. Dacă deficitul nu va fi gestionat corespunzător, fondurile colectate de la cetățeni se vor direcționa către plata dobânzilor în loc să contribuie la investiții care ar îmbunătăți calitatea vieții. În acest context, viitorul buget va trebui să asigure atât menținerea investițiilor, cât și creșterile modeste ale pensiilor și salariilor.

Impactul fondurilor europene

Este de menționat că fondurile europene vor fi, de asemenea, reduse semnificativ, cu peste 8 miliarde de euro din PNRR care nu se vor regăsi în bugetul de anul viitor. Aceasta reprezintă o provocare majoră pentru guvern, care va trebui să prioritizeze eficient atât cheltuielile de apărare, cât și pe cele pentru investiții.

Provocările guvernului viitor

Bolojan a concluzionat că noul guvern, ce se va contura în toamnă, va avea sarcina complexă de a crea un buget care să mențină investițiile, să reducă deficitul și să asigure creșteri rezonabile ale salariilor și pensiilor. Aceasta va reprezenta o provocare enormă, având în vedere constrângerile financiare și angajamentele internaționale asumate de România.