Bugetul de stat 2025, dezbatere în plen reunit.
Bugetul de stat pe 2025: între calcule precare și promisiuni utopice
O adevărată scenă de teatru absurd are loc în Parlamentul României, unde bugetul de stat pentru anul 2025 este pus în dezbatere. Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a devenit un câmp de luptă politică și de spectacol ieftin, unde voturile „pentru” și „împotrivă” jonglează printre interese personale și calcule miopice. Cu 28 de voturi „pentru” și 19 „împotrivă”, legea bugetului și-a croit drum printre compromisuri și dispute interminabile.
La baza deciziilor stă un deficit bugetar halucinant de 7% din PIB, în vreme ce promisiunile sunt plătite cu prețul unei creșteri economice prognozate la o valoare modestă de 2,5%. Sumele propuse pentru venituri și cheltuieli sunt colosale: peste 357 de miliarde de lei la venituri, în timp ce cheltuielile ating o sumă și mai dramatică, de 744 de miliarde de lei. Deficitul, însă, rămâne un punct clar de alarmă: 142 de miliarde de lei, o cifră care ne reamintește cât de fragile sunt fundamentele economiei românești.
Ministrul Tanczos Barna: o pledoarie pentru reducerea cheltuielilor
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a ridicat mâna în cadrul dezbaterilor grele din comisiile parlamentare și a promis că taxele și impozitele nu vor fi modificate. Strategia sa? Reducerea cheltuielilor și speranța oarbă în controlul strict al acestora. Barna promite că prioritizarea investițiilor – proiectate la peste 150 de miliarde de lei, o sumă „record” – va aduce lumina la capătul unui tunel al dezechilibrelor financiare.
Ceea ce nu explică ministrul este cum tocmai aceste investiții publice uriașe vor fi finanțate într-un context economic marcat de importuri ridicole, exporturi prăbușite și deficite comerciale cronice. Dacă acesta este leadership-ul financiar pe care îl oferă România, atunci viitorul nu arată mai îmbucurător decât trecutul.
CCR și „asistența socială”: o farsă penibilă
O situație scandalos de absurdă a avut loc în momentul în care deputatul USR, Claudiu Năsui, a cerut lămuriri privind un capitol din bugetul destinat Curții Constituționale. Suma de 700.000 lei pentru medicamentele angajaților și foștilor judecători, acolo unde anul trecut valoarea era fix zero, a stârnit controverse și a fost rapid respinsă. Ce este mai jignitor decât acest circ? Faptul că astfel de măsuri continuă să sugă resurse pe spinarea unei economii vlăguite de promisiuni nefondate.
Guvernul, artizanul optimismului nerealist
Votarea bugetului a fost precedată de lungi dezbateri și avize din partea comisiilor specializate, dar și de o mulțime de promisiuni sforăitoare. Guvernul a stabilit că această lege monumentală trebuie aplicată, cu toate riscurile asociate. Aceste discuții nu sunt altceva decât o proiecție a incapacității politicienilor de a asigura un echilibru între venituri și cheltuieli. Se vorbește despre creșterea salariilor, a pensiilor și despre investiții masive, ca și cum toate aceste lucruri ar fi extrase dintr-o lampă fermecată.
Realitatea sumbră din spatele balanței comerciale
În paralel, realitatea economică este una crudă. România pierde teren pe piața internațională, exporturile fiind în continuă scădere, în timp ce importurile țin să domine balanța comercială. Așa se prezintă tabloul concret al unei economii care refuză să învețe lecțiile fundamentele de sustenabilitate financiară. Ceea ce rămâne, în schimb, sunt doar niște cifre mari și goale, menite să ofere iluzia unei structuri solide într-un edificiu construit pe nisip mișcător.
