Niculescu discută cu Isărescu și șefii marilor companii despre euro și Dacia

Premierul Luca Niculescu are luni consultări la BNR și cu mediul de afaceri

Premierul Luca Niculescu se întâlnește luni, de la ora 11:00, cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la sediul băncii centrale. De la ora 14:00, acesta va avea o întrevedere cu reprezentanții mediului de afaceri, la Palatul Victoria.

Întâlnirile au loc la o săptămână după învestirea noului Guvern, în contextul în care Executivul trebuie să pregătească bugetul pe 2027, să respecte ținta de deficit asumată și să încaseze ultimii 6,43 miliarde de euro din PNRR.

Riscuri persistente la adresa cursului leului

Vizita premierului la BNR vine după ce banca centrală a avertizat, în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie, că riscurile la adresa cursului leului rămân ridicate, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, al deficitelor bugetar și extern încă mari și al incertitudinilor politice interne.

Pe 6 octombrie, euro a atins un nou maxim istoric, de 5,3527 lei. BNR a subliniat că stabilitatea politică, continuarea corecției fiscale și atragerea fondurilor europene sunt esențiale pentru reducerea primei de risc și a costurilor de finanțare.

Companiile, în dificultate

Întâlnirea cu mediul de afaceri are loc într-un moment dificil. Peste 5.250 de firme au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului, cu aproximativ 12% mai multe decât anul trecut și cel mai ridicat nivel din 2018 încoace, potrivit CITR.

De asemenea, uzina Dacia de la Mioveni a produs între ianuarie și septembrie cu 14,9% mai puține mașini decât în aceeași perioadă din 2025. Dacia a oprit producția pe 9 și 12 octombrie din cauza comenzilor reduse și a deschis un nou program de plecări voluntare, în timp ce Ministerul Economiei pregătește un set de măsuri pentru sprijinirea industriei auto.

Bugetul, prioritate majoră

La finalul primei ședințe de Guvern, premierul a explicat de ce consideră că adoptarea bugetului este o miză majoră. „Cred că unul dintre motivele pentru care această criză a luat sfârşit este şi pentru că apărea iminenţa unor probleme foarte, foarte mari în economie. Deci, să nu mă hazardez, să nu spun că nu-mi fac nicio grijă că bugetul va fi adoptat, dar este o prioritate majoră a acestui guvern şi cred că toate partidele responsabile se vor uita foarte atent la acest buget care, după cum am spus, va respecta angajamentele asumate în aşa fel încât să continuăm pe ţinta de deficit pe care ne-am propus-o, pe care ne-am asumat-o, dar în acelaşi timp relansând şi făcând ca românilor să le fie mai bine în anii care vin”, a declarat acesta.

Tot atunci, premierul avertiza că România trebuie să respecte ținta de deficit asumată, în condițiile în care evaluările agențiilor de rating au fost trecute „foarte la limită”.

Cursa contracronometru pentru banii din PNRR

Cealaltă mare grijă a noului premier sunt banii europeni din Planul Național de Redresare și Reziliență. Vineri, Luca Niculescu le-a cerut ministerelor implicate să grăbească pașii pentru ultimele plăți din PNRR, cu accent pe evaluarea cererilor de plată numărul 5 și 6 și pe rezolvarea problemelor tehnice și legislative semnalate de Comisia Europeană.

Până acum, România a încasat din PNRR 13,27 miliarde de euro, adică aproximativ două treimi din valoarea totală a planului, iar potrivit Ministerului Finanțelor mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro: 2,08 miliarde din cererea de plată numărul 5, aflată deja în evaluare la Bruxelles, și 4,35 miliarde din cererea numărul 6, depusă la 30 septembrie. Decizia Comisiei Europene este așteptată până pe 20 noiembrie.

Investițiile din PNRR au fost plătite până acum din bugetul de stat, urmând ca banii să fie recuperați de la Comisia Europeană. Asta înseamnă că orice sumă din granturi care nu va fi validată va rămâne în sarcina bugetului național și va adânci direct deficitul.

Tensiuni pe salarii și pensii

Întâlnirea de la Palatul Victoria cu mediul de afaceri vine într-un moment în care Guvernul trebuie să împace așteptări greu de conciliat. Săptămâna viitoare, premierul se va așeza la masa Consiliului Național Tripartit cu liderii sindicatelor și ai patronatelor.

Sindicatele cer majorarea salariului minim cu 675 de lei brut, protejarea puterii de cumpărare și un calendar clar pentru noua lege a salarizării, în timp ce patronatele vor ca următoarea creștere a salariului minim să fie amânată cu cel puțin un an și calculată după o formulă predictibilă. În paralel, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor fac calcule pentru indexarea pensiilor de anul viitor, cu o estimare informală de 7,3%, deși procentul final nu a fost încă stabilit.