26 de județe ar putea dispărea. Autorul reformei: „Avem 2 factori de presiune”

Reforma administrativă: 26 de județe ar putea dispărea până în 2028

România ar putea rămâne cu doar 15 județe în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar fi aplicată după modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Europarlamentarul Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a explicat că prima etapă a acestui proces ar trebui încheiată până la alegerile din 2028, astfel încât scrutinul să reflecte noua organizare a țării.

Social-democratul a precizat că există doi factori de presiune care impun implementarea reformei până în 2028: alegerile locale din acel an și startul competiției pentru fondurile europene din cadrul financiar multianual 2028-2034. În acest scenariu, a spus Benea, toate partidele vor pleca de la zero.

Comasarea voluntară, primul pas

Potrivit europarlamentarului, proiectul este încă în lucru, iar calendarul nu depinde de PSD, ci de guvern. Într-o primă etapă, Ministerul Dezvoltării demarează comasarea voluntară a localităților cu până la 1.500 de locuitori, cu condiția ca unitățile rezultate să depășească 3.000 de locuitori.

Benea a atras atenția că o astfel de comasare trebuie făcută responsabil. „Nu să comasăm 800 cu 800 și să facem 1.600. Sau și mai puțin. Cei care fac acest proiect ar trebui să impună această cifră de bun simț de 3.000, adică să nu ne trezim că din trei comune nu facem nici 2.500 de locuitori”, a explicat el.

Modelul Curților de Apel, punctul de plecare

În ceea ce privește comasarea județelor, planul propus are la bază organizarea Curților de Apel. În România funcționează 15 curți de apel civile, ale căror circumscripții acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București. Benea a descris acest sistem ca fiind mai rigid, dar dovedit eficient, spre deosebire de administrația publică locală, unde dezbaterea este îngreunată de nemulțumirea unor președinți de consilii județene care și-ar pierde mandatele.

„Am propus ca punct de plecare organizarea Curților de Apel. Pot rămâne 20-17, asta în urma unor discuții pe bază de criterii și cifre”, a spus el, amintind că reorganizarea Curților de Apel a fost inițiată de Mircea Ionescu Quintus, în calitate de ministru al Justiției, în 1992. Întrebat unde ar putea ajunge Buzăul, europarlamentarul a răspuns că nu speculează: „Nu știu unde va fi Buzăul, va fi cu Prahova, va fi cu Galați”.

Centre administrative posibile și județe vizate

Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte, urmând să fie comasate cu județele învecinate. PSD nu a stabilit deocamdată un număr final de județe, iar comasările ar urma să fie fundamentate pe o matrice de sustenabilitate care va lua în calcul populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea de colectare a taxelor locale.

Ultima reorganizare, în 1968

Benea a subliniat că ultima reformă administrativ-teritorială a României a avut loc în 1968, în timp ce toate celelalte state membre ale Uniunii Europene au trecut prin procese de reorganizare, în diverse forme, din 1980 până în prezent. „De atunci s-au schimbat căile de comunicare, comunicațiile. E complicat să le spunem oamenilor că noi nu putem conecta azi regiuni și comunități când digitalizarea este un proces ireversibil și tot mai accelerat”, a declarat vicepreședintele PSD.

Cetățeanul, principalul beneficiar

Potrivit lui Benea, principalul beneficiar al reformei va fi cetățeanul, deoarece ponderea populației dintr-o comunitate contribuie semnificativ la analiza cost-beneficiu pe care Comisia Europeană o face atunci când aprobă sau nu o finanțare. „Indicele de populație, trendul demografic contează foarte mult în analiza cost-beneficiu, dacă se aprobă un proiect de alimentare cu apă sau nu, dacă se aprobă un proiect de alimentare cu gaze sau nu”, a explicat el.

Europarlamentarul a adăugat că reforma ar trebui să aducă servicii de calitate mai bună și investiții mai multe în școli, grădinițe și iluminat public, toate necesitând finanțări din bugetul de stat sau fonduri europene, care devin tot mai scumpe. „Singurul câștigător detașat al acestui proiect este cetățeanul român”, a conchis Dragoș Benea.