ANAF explică soarta celor 14 milioane lei ceruți PNL de AEP. Cum recuperează statul banii

ANAF explică soarta celor 14 milioane lei ceruți PNL de AEP. Cum recuperează statul banii

ANAF explică soarta celor 14 milioane lei ceruți PNL de AEP. Cum recuperează statul banii

ANAF explică procedura de recuperare a celor 14 milioane de lei de la PNL

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a precizat că procedurile de colectare și recuperare a creanțelor bugetare se aplică în mod unitar și nediscriminatoriu, indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice. Precizările au fost făcute după ce președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a anunțat că instituția a sesizat Fiscul pentru recuperarea sumei de 14 milioane de lei de la Partidul Național Liberal.

Conform ANAF, recuperarea creanțelor bugetare nu se realizează automat prin executare silită, ci presupune parcurgerea mai multor etape legale. Prima etapă constă în constatarea obligațiilor restante, care devin supuse procedurilor de colectare prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Contribuabilii au posibilitatea de a stinge obligațiile prin plată voluntară sau prin alte modalități legale, inclusiv compensarea.

Etapele executării silite și termenele legale

În cazul în care obligațiile nu sunt achitate, executarea silită începe prin comunicarea somației, însoțită de un exemplar al titlului executoriu. De la data comunicării somației, debitorul beneficiază de un termen de 15 zile pentru a stinge obligația restantă sau pentru a notifica organul fiscal cu privire la intenția de a iniția procedura de mediere.

Medierea, reglementată de art. 230^1 din Codul de procedură fiscală, poate fi solicitată în termen de 15 zile de la primirea somației și permite clarificarea obligațiilor înscrise în somație, precum și analizarea situației economico-financiare a debitorului, în vederea identificării unor soluții legale de stingere a creanțelor, inclusiv prin acordarea unor înlesniri la plată.

Dacă obligațiile restante nu sunt stinse și nu intervine o cauză legală de suspendare, organul fiscal aplică măsurile de executare silită. Acestea includ poprirea disponibilităților bănești din conturile bancare ale debitorului, poprirea la terți asupra sumelor datorate debitorului de alte persoane fizice sau juridice și executarea silită a bunurilor mobile și imobile, prin sechestru și valorificare.

Eșalonarea la plată și condițiile acordării acesteia

Contribuabilii care se confruntă cu dificultăți financiare au dreptul să solicite eșalonarea la plată, în condițiile art. 184 și următoarele din Codul de procedură fiscală. Eșalonarea permite achitarea obligațiilor fiscale în rate, pe o perioadă stabilită potrivit legii, în funcție de îndeplinirea condițiilor aplicabile. În cazul aprobării cererii, executarea silită pentru obligațiile care fac obiectul acesteia se suspendă.

ANAF a subliniat că existența unor obligații bugetare restante nu conduce automat la poprirea conturilor sau la sechestrarea bunurilor. Executarea silită nu reprezintă singurul mecanism legal de recuperare a datoriilor, cadrul legislativ prevăzând și alte soluții, precum plata voluntară, compensarea, medierea și eșalonarea la plată.

Contextul datoriei de 14 milioane de lei

Partidul Național Liberal a pierdut definitiv un proces cu Autoritatea Electorală Permanentă la Înalta Curte de Casație și Justiție și este obligat să restituie la bugetul de stat suma de 14.117.378,04 lei. Banii au fost folosiți de partid pentru promovarea cărții fostului candidat prezidențial Nicolae Ciucă. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a afirmat că, la finalul anului 2024, când a preluat conducerea partidului, formațiunea avea datorii mari. AEP nu a putut începe executarea silită înainte ca instanța să pronunțe o hotărâre definitivă în dosar.

Citeste si despre...