Bolojan a cerut reexaminarea legii ce aprobă OUG privind reorganizarea ministerelor şi instituţiilor
Ilie Bolojan și reîntoarcerea la masa deciziei
Într-un haos legislativ care ar putea fi considerat demn de un spectacol prost regizat, Ilie Bolojan a intervenit ferm. Reexaminarea legii care aprobă OUG nr. 153/2024 privind reorganizarea unor ministere și instituții vine ca un strigăt de realitate într-un decor grotesc. Avem aici un exemplu clar al lipsei de seriozitate legislativă, dublată de o interpretare arbitrară a normelor constituționale. Dacă acest lucru nu stârnește indignare, atunci ce mai poate?
Legea, trimisă spre promulgare fără măcar să fie completată sau ajustată, aprobă OUG 153/2024, care propune măsuri la nivelul administrației publice centrale. Ordonanța vizează, printre altele, desființarea sau modificarea unor ministere. Dar absurditatea maximă apare când legea primește calificative diferite între forurile legislative: organică la Camera Deputaților și ordinară la Senat. O confuzie elementară, care demonstrează, dacă mai era nevoie, cât de mult ne-am îndepărtat de un cadru parlamentar responsabil.
Reorganizare sau disoluție?
Printre măsurile propuse, se regăsește reorganizarea Ministerului Muncii prin absorbția altui minister complet desființat. Mai mult, Ministerul Cercetării dispare pur și simplu în urma unei divizări totale. Fragmentele sale sunt împărțite ca niște prăzi. Această jonglerie administrativă stârnește suspiciuni. Poate fi aceasta o manevră menită să mascheze interese obscure? Sau pur și simplu o incompetență crasă ce refuză să respecte rigorile constituționale?
Un alt punct crucial este rolul viceprim-miniștrilor, redefinit printr-o decizie arbitrară a prim-ministrului. Această concentrare de putere fără un cadru legal clar conturat sugerează mai mult o dictatură administrativă decât o democrație funcțională. Viceprim-ministrul fără portofoliu devine un fel de personaj omnipotent, de care depind instituțiile Guvernului și deciziile de impact bugetar. Este aceasta direcția “reorganizării” de care avem nevoie?
Constituționalitatea, călcată în picioare
Bolojan, în cererea sa de reexaminare, aduce în discuție un principiu fundamental: orice act normativ cu impact asupra organizării Guvernului trebuie să urmeze regimul constituțional al legilor organice. Această cerință este explicată clar în Legea Fundamentală, dar, evident, a fost ignorată. Procesul legislativ din Parlament devine astfel un spectacol de improvizații și lipsă de respect față de organizarea statului de drept.
Mai grav, ordinea camerelor parlamentare este ea însăși lipsită de justificare. Camera Deputaților, ca primă cameră sesizată, și Senatul, ca decizională, au tratat legea ca pe o formalitate. Un astfel de parcurs legislativ nu face decât să submineze legitimitatea actului guvernamental.
Un apel la rațiune sau o luptă cu morile de vânt?
Decizia lui Ilie Bolojan de a trimite legea spre reexaminare este, fără îndoială, o încercare de a introduce o doză de luciditate într-un labirint al confuziei. Confuzia procedurilor legislative și nepăsarea față de constituționalitate lasă impresia unei țări unde improvizația este rege. Fără respectarea normelor, ce ne garantează că reorganizarea propusă nu este doar un demolaj mascat?
