Câciu: România trebuie să continue investițiile din PNRR, chiar dacă va suporta costuri suplimentare

Continuarea investițiilor din PNRR este esențială pentru România

Adrian Câciu, fostul ministru al Finanțelor și actual vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, a subliniat importanța continuării investițiilor inițiate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În cadrul unei conferințe organizate de DC Media Group, Câciu a afirmat că, deși aceste investiții pot implica costuri suplimentare pentru bugetul de stat, România are o nevoie urgentă de spitale, autostrăzi, școli și alte infrastructuri moderne.

Obiectivele investițiilor din PNRR

În opinia lui Câciu, este crucial ca țara să finalizeze aceste investiții, independent de provocările financiare ce ar putea apărea. „Eu aş vrea să rămânem, după PNRR, indiferent ce ar trebui să facem, cu investiţiile acestea finalizate, şi indiferent cât ne-ar costa”, a declarat el. Această declarație a fost susținută de recunoașterea problemelor întâmpinate în procesul de implementare a PNRR, inclusiv lipsa de expertiză instituțională și blocajele administrative acumulându-se în ultimii ani.

Provocările implementării PNRR

Câciu a discutat despre obstacolele întâmpinate, remarcând tipicul bugetar optimist, care prevedea absorbția integrală a fondurilor europene și realizarea tuturor investițiilor. Acesta a observat că despre PNRR-ul din România s-ar putea scrie „cel puțin trei cărți”, evidențiind complexitatea și amploarea acestui program.

Managementul fondurilor europene

Un alt aspect important abordat de Câciu vizează mecanismul de obținere a fondurilor europene în funcție de reformele asumate. El a explicat că banii atrași sunt destinați ulterior finanțării proiectelor investiționale. „Banii îi iei pentru reforme, iar cu acei bani faci investiţiile”, a clarificat acesta. Unele dintre reformele propuse în cadrul PNRR au avut implicații financiare considerabile, precum jalonul care se referă la legea salarizării, evaluat la 700 de milioane de euro.

Descentralizarea și managementul eficient

Câciu a mai subliniat că România a avut dificultăți și din cauza absentei unui management descentralizat al fondurilor europene la nivel local. A explicat că PNRR-ul a fost benefic pentru țările ce aveau deja sisteme de regionalizare și capacități de gestionare eficientă a resurselor. La semnarea acordului, nu existau structuri instituționale dedicate, ceea ce a îngreunat implementarea acestuia.

Impactul întârzierilor legislative

A menționat, de asemenea, cum modificările legislative și întârzierile legate de anumite jaloane au afectat ritmul investițiilor. De exemplu, legea pensiilor de serviciu, un jalon crucial, a fost aprobată abia în luna octombrie a anului 2024 din cauza impasurilor ce au apărut, inclusiv contestații de constituționalitate.