CCR discută sesizarea lui Grindeanu pe conflictul Guvern-Parlament la Ordonanța SAFE
CCR analizează sesizarea privind Ordonanța SAFE: posibil conflict între Guvern și Parlament
Curtea Constituțională a României dezbate miercuri sesizarea depusă de Sorin Grindeanu, care invocă un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament în legătură cu Ordonanța de urgență nr. 38/2026, adoptată de Executivul condus de Bolojan.
Ordonanța stă la baza unor contracte de apărare și infrastructură finanțate prin programul european SAFE. România are la dispoziție 16,7 miliarde de euro, iar contractele semnate până în prezent depășesc 9 miliarde de euro. În cazul în care Curtea Constituțională declară ordonanța neconstituțională, România ar putea pierde o parte semnificativă dintre aceste proiecte.
Argumentele sesizării: depășirea atribuțiilor după moțiunea de cenzură
Potrivit sesizării depuse la Curtea Constituțională, Guvernul condus de Bolojan ar fi depășit limitele constituționale după ce a fost demis prin moțiune de cenzură. Sorin Grindeanu susține că proiectul ordonanței de urgență, adoptat pe 4 mai, a fost modificat în ziua moțiunii, pe 5 mai, iar forma finală a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial pe 8 mai, la trei zile după demiterea Executivului.
În sesizare se arată că „Guvernul României a adoptat și a transmis spre publicare Ordonanța de urgență nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură, respectiv a publicat-o în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, deși, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată”.
Sesizarea mai susține că ordonanța a reglementat soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a plenului la Camera Deputaților și la Senat. „Prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție”, se mai arată în document.
Liderul PSD a argumentat că Executivul interimar nu avea dreptul să exercite atribuții de legiferare, ci doar să asigure administrarea problemelor curente.
Poziția Guvernului și miza deciziei CCR
Guvernul a susținut că ordonanța a fost repusă pe ordinea de zi în ședința din 8 mai pentru a se lua act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, potrivit legii.
Decizia Curții Constituționale de miercuri este așteptată cu atenție, având în vedere că ordonanța contestată stă la baza unor contracte semnificate deja în valoare de peste 9 miliarde de euro, din alocarea totală de 16,7 miliarde de euro a României în cadrul instrumentului de apărare SAFE.
