Ce urmează după demisia lui Iohannis? Zegrean: „Nu e o glumă, Ilie Bolojan va avea mult de muncă”
Un haos calculat: demisia lui Iohannis și valurile create
Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte, iar scena politică românească se află în ceea ce unii ar numi o furtună perfectă, alții un circ orchestrat cu atenție. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, descrie situația ca fiind departe de vreo glumă, subliniind că Ilie Bolojan, viitorul președinte interimar, va avea o „muncă grea de făcut”. Mirosul de criză instituțională pare deja să invadeze aerul rarefiat de la Cotroceni. Cine se așteaptă la tranziții line și decizii fără bâlbâieli își va mânca, probabil, iluziile la micul dejun.
Papetăriile demisiei: ce urmează pe masa CCR?
„Nu știu ce va scrie Iohannis pe hârtia de demisie”, declară Zegrean, un detaliu care deja denotă precaritatea contextului. Aparent, în acest show de proporții constituționale, totul începe cu hârtia. CCR va constata vacanța funcției prezidențiale și va transmite această informație Parlamentului și Guvernului. Primul trebuie să decidă cine trebuie să preia prerogativele, în timp ce al doilea va avea misiunea de a organiza alegerile. Sună simplu? E doar teoria, pentru că practica e mereu plină de colțuri nevralgice.
Cine ia locul și ce drepturi pierde președintele interimar?
Drama interimatului începe acum. Constituția pare să calmeze spiritele din Parlament: cel mai probabil, mingea cade în curtea președintelui Senatului. Aici, intră în scenă Ilie Bolojan. Ce trebuie să înțeleagă toată lumea este că rolul președintelui interimar nu este nici pe departe simbolic. Ba chiar pare o suliță grea de încredere – sau de neîncredere. Cu atribuții limitate, fără puterea de a convoca referendumuri sau de a dizolva Parlamentul, interimarul primește postura ingrată de a calma furtunile fără multe arme la dispoziție.
Finalul unei erori: Iohannis, cu sau fără privilegii
Demisia lui Iohannis nu schimbă prea multe în ceea ce privește privilegiile sale. Mandatul președintelui s-a încheiat tehnic pe 21 decembrie, așa că plecarea sa acum este mai degrabă o formalizare a sfârșitului inevitabil. CCR nu are niciun mecanism prin care să ofere bonus de timp unui președinte. Între timp, gândul general e clar: o țară fără președinte activ, nici măcar o oră, este un coșmar constituțional. Dar pentru cine anume? Nimeni nu știe. Poate că această criză servește unor interese mai ascunse și mai bine conservate decât ar vrea să admită actorii din această piesă absurdă.
De la Bolojan la abrutizare politică
Interimatul va aduce schimbări în lanț. Ilie Bolojan va renunța la postura de membru PNL, în timp ce Mircea Abrudean și Cătălin Predoiu își vor împărți trofeele politice lăsate în urmă. Și aici vorbim, desigur, de marionete și marionetari, pentru că acțiunile fiecărui individ nu fac decât să sublinieze un adevăr catastrofal: politica românească este un carusel care sfărâmă orice urmă de decență sau eficiență.
Un viitor plin de umbre
Ce ne rămâne? Să ne uităm cum instituțiile se zbat să mimeze democrația, să asistăm la competiția pentru putere sub masca promisiunilor inutile, toate desfășurate pe banii și nervii contribuabililor. Demisia lui Iohannis este doar începutul celui mai recent act dintr-o piesă numită „România în derivă”. Poate că istoria se repetă, dar, de data aceasta, spectacolul e mult mai tragic.
