Două județe vor să se unească. Grindeanu: M-au sunat președinții CJ
Ialomița și Călărași vor să fuzioneze. Grindeanu: „Nu mai stau după ce facem noi”
Președinții Consiliilor Județene Ialomița și Călărași, Marian Pavel și Vasile Iliuță, i-au transmis lui Sorin Grindeanu că vor să unească cele două județe, fără să mai aștepte un plan central. Anunțul a fost făcut de președintele PSD miercuri seară, potrivit căruia cei doi i-au spus că „nu mai stau după ce facem noi și vor să se unească”.
Grindeanu a precizat că cele două județe au „200 și ceva de mii de locuitori” și „nu fac față la ce se întâmplă acum”. El a subliniat că discuția despre comasarea județelor nu a avut loc în partid și că harta apărută în spațiul public pornește de la o propunere a europarlamentarului Dragoș Benea de a discuta o reorganizare asemănătoare curților de apel.
Grindeanu: reforma administrativă, prima după 1968
Liderul social-democrat a explicat că reforma administrației publice locale trebuie privită pe două componente: reforma statului și cea legată de desființare, comasare și reorganizare. El a arătat că ultima astfel de reformă a avut loc în 1968 și a cerut ca cetățeanul să fie în centrul acestui proces, pentru servicii mai bune și costuri mai mici ale statului, fără ca oamenii să fie afectați.
Grindeanu a oferit date despre structura administrativă a țării: 429 de localități au sub 1.500 de locuitori, aproximativ 1.200 au sub 2.500 de locuitori, iar din totalul de 3.300 de unități administrativ-teritoriale, circa 1.500-1.600 se află sub acest prag. Potrivit lui, aceste localități mici nu se mai pot susține economic, nu pot accesa proiecte europene și nu pot oferi servicii de calitate din lipsă de capacitate administrativă.
Criterii dincolo de numărul de locuitori
Președintele PSD a spus că a cerut lui Dragoș Benea să stabilească criterii cuantificabile, care să nu poată fi contestate. El a menționat că, pe lângă numărul de locuitori, contează venitul pe cap de locuitor, conectivitatea și serviciile publice oferite. A dat exemplul unei localități mici care „stă foarte bine economic și se susține”.
Grindeanu a vorbit și despre facilități pentru a încuraja comasările, inclusiv scutiri sau reducerea impozitelor pe patru-cinci ani, posibil chiar înjumătățirea lor. El a menționat că vor exista comitete județene conduse de prefecți care vor discuta reforma la nivelul fiecărui județ și comisii pentru dialogul cu cetățenii.
„PSD își asumă reforma, chiar dacă pierde electoral”
Liderul social-democrat a afirmat că PSD își asumă această reformă chiar dacă va avea de pierdut electoral, pentru că are mulți aleși locali. El a relatat o vizită în Valea Almăjului, din Caraș, unde a stat de vorbă cu primarii din șapte-opt comune, cea mai mare fiind Bozovici, cu aproximativ 2.600 de locuitori, și a spus că aceștia au înțeles beneficiile fără multe explicații.
Grindeanu a declarat că reforma ar putea fi făcută prin angajarea răspunderii Guvernului, variantă pe care a propus-o premierului, și pentru reducerea și comasarea indemnizațiilor membrilor consiliilor de administrație. În acest context, el a comentat anunțul AUR privind o moțiune de cenzură: „Au o ocazie foarte bună să depună moțiune”.
Planul Benea și orizontul 2028
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea a declarat că prima etapă a reformei administrativ-teritoriale ar trebui încheiată până la alegerile din 2028, astfel încât scrutinul să reflecte noua organizare a țării. El a susținut că reforma este necesară pentru ca România să obțină mai multe fonduri europene, iar localitățile sub 3.000 de locuitori ar rămâne altfel „condamnate la subdezvoltare”.


