Dragoș Pîslaru admite că propunerea „de nerefuzat” a legii salarizării a fost respinsă de CE. Nu există fonduri pentru majorări.

Dragoș Pîslaru recunoaște că varianta „de nerefuzat” a legii salarizării a fost refuzată de CE

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a confirmat într-o declarație recentă că varianta considerată „de nerefuzat” a legii salarizării nu a fost bine primită de oficialii Comisiei Europene. Acesta a explicat că nu există suficienți bani pentru majorările salariale dorite și a subliniat că anvelopa financiară suplimentară pentru acest proiect a fost majorată la 12 miliarde de lei. Pîslaru a menționat că discuțiile cu Comisia Europeană au vizat sursele de finanțare necesare pentru a acoperi impactul bugetar al măsurilor propuse.

Detalii despre negocierea cu Comisia Europeană

Cu doar câteva ore înaintea întâlnirii de la Palatul Cotroceni, ministrul a explicat că pentru a se putea da curs majorărilor cerute de sindicate, era necesar să se redistribuie fonduri din alte bugete publice. „Limita de 12 miliarde reprezintă un maxim pe care România îl poate susține, dar problema se concentrează asupra surselor de unde vor proveni acești bani,” a declarat ministrul Pîslaru.

Atenționările Comisiei Europene

Pîslaru a mai subliniat că, deși Comisia Europeană nu a blocat proiectul, aceasta a atras atenția asupra riscurilor economice care ar putea afecta ratingul de țară al României. Ministerul a primit feedback că asumpțiile de creștere ale bugetului sunt considerate precar, iar Executivul comunitar nu poate aproba proiectul fără a clarifica sursele financiare.

Confirmații despre salarii și ajustări pozitive

În continuarea discuțiilor, Dragoș Pîslaru a reafirmat că niciun salariu din sectorul public nu va scădea, iar ajustările salariale pentru aproximativ două treimi din angajații din domeniul public vor fi pozitive, chiar dacă nu vor fi creșteri spectaculoase. El a precizat că s-au rezolvat și problemele legate de salarizarea sistemului de justiție, asigurând respectarea principiului egalității dintre puterile statului.

Condțiile financiare precaute ale României

Declarațiile de la Cotroceni au fost făcute într-un context economic tensionat. Datoria publică a României a depășit 60% din PIB, iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a adăugat că în aceste condiții Guvernul nu poate aproba cheltuieli suplimentare. Acesta a subliniat necesitatea menținerii disciplinei fiscale și a avertizat că un plan de cheltuieli noi trebuie să fie construit în limitele preconizate deja, fără mărirea anvelopei totale.

Nevoia de ajustare a legii salarizării

Legea salarizării trebuie adoptată până la sfârșitul lunii august, ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență. Politicienii din PSD, PNL, UDMR și USR au fost convocați pentru a discuta despre proiectul care, conform surselor, urmează să fie revizuit în funcție de cerințele Comisiei Europene, în special în ceea ce privește cheltuielile alocate domeniilor educației și sănătății.