Eliminarea unei restricții: diaspora poate păstra buletinul
Despărțirea de birocrație: Un pas înainte pentru românii din diaspora
Guvernul României pare să fi înțeles, în sfârșit, că birocrația nu este decât un obstacol inutil care complică viața cetățenilor. Eliminarea obligației ca românii din diaspora să predea cartea de identitate odată cu obținerea pașaportului CRDS reprezintă un gest tardiv, dar necesar. Ani de zile, această limitare absurdă i-a izolat pe cei plecați peste hotare, punând piedici în accesul la servicii administrative vitale.
Un asemenea nonsens legislativ, ignorat prea mult timp, a fost adus în atenția publicului de liderul liberal Valentin Făgărășian încă din 2021. Propunerea lui de abrogare a articolului aberant a fost întâmpinată cu indiferență până acum, când Ministerul Afacerilor Interne, sub conducerea lui Cătălin Predoiu, și-a asumat în sfârșit responsabilitatea. Poate că această mișcare vine mai mult dintr-o nevoie de puncte politice decât din dorința reală de a rezolva problemele, dar cel puțin rezultatul final este unul favorabil cetățenilor.
Un sistem birocratic învins?
Decizia, deși lăudabilă pe hârtie, scoate la iveală cât de departe suntem, ca societate, de soluționarea problemelor fundamentale. Timp de ani de zile, românii care au îndrăznit să își caute un viitor mai bun în afara granițelor au fost pedepsiți cu impuneri absurde, fiind considerați mai puțin cetățeni decât cei rezidenți în țară. Sub pretextul ordinii administrative, sistemul a reușit să complice până și cele mai banale interacțiuni cu statul.
Făgărășian, care a numit problema „o nedreptate flagrantă”, spune că modificarea reprezintă o victorie pentru diaspora. Întrebarea care rămâne este: cum se poate explica rezistența Guvernului României de a corecta această absurditate încă din primele momente? Este de-a dreptul scandalos că o soluție atât de evidentă a avut nevoie de patru ani pentru a prinde contur. Însă, dacă luăm în calcul ritmul lent și lipsa de interes a administrației, poate nici nu ar trebui să fim surprinși.
Ce înseamnă asta pentru românii din diaspora?
Efectele eliminării acestei restricții administrative sunt clare: românii care trăiesc în străinătate vor putea accesa mai ușor servicii notariale și administrative în România. Chiar și așa, întrebarea dureroasă reflectă o problemă mai amplă—de ce statul român continuă să trateze cetățenii ca pe niște supuși care trebuie să se supună propriei incompetențe birocratice?
Accesul la cartea de identitate este mai mult decât un detaliu birocratic. Este o legătură cu țara ta, un simbol al faptului că, deși ești departe, nu ești uitat. Decizia de acum demonstrează că mobilizarea și presiunea publică pot, într-adevăr, produce schimbări. Dar oare de câte astfel de lupte mici mai avem nevoie pentru ca administrația să înțeleagă că cetățenii ei merită mai mult decât promisiuni vagi și târzii?
