Eșecul operațiunii de la Cernavodă, explicat de Diana Buzoianu: „S-a format un dâmb, care, în esență, a…

Eșecul operațiunii de la Cernavodă, explicat de Diana Buzoianu

Într-o declarație recentă, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a abordat problema gravă generată de operațiunile de pe Dunăre, care au avut un impact direct asupra centralei nucleare de la Cernavodă. Ea a subliniat că s-a creat un dâmb semnificativ, o barieră care a reorientat debitul de apă, generând probleme pentru funcționarea centralei. Potrivit estimărilor, debitul Dunării ar fi putut ajunge, pe 11 august, la un nivel record de 1.360 de metri cubi pe secundă.

Diana Buzoianu a explicat că, în primele zile ale lucrărilor, s-a reușit o creștere a nivelului apei de 8 cm, realizată prin coborârea a patru barje și distrugerea stâncii Pârjoaia. Însă, aceasta a atras atenția asupra complexității situației, menționând că apa care se mișcă pe un traseu de 60 de kilometri poate întâmpina obstacole noi, ceea ce face extrem de dificilă gestionarea fluxului de apă.

„Estimările sunt acum mai pesimiste decât în zilele anterioare. Având în vedere obstacolele întâmpinate, suntem nevoiți să facem lucrări suplimentare de dragare pentru a preveni eventuale opriri ale Unității 2 a centralei. Chiar și când debitele vor reveni la normal, aceste lucrări sunt esențiale”, a declarat Buzoianu, adăugând că, pentru a face față situației curente, Guvernul a alocat 5 milioane de lei pentru lucrările urgente de dragare.

Diana Buzoianu a subliniat și perspectiva schimbărilor climatice, care au afectat în mod semnificativ Dunărea. De-a lungul anilor, România nu a investit suficient în infrastructura necesară adaptării la aceste schimbări, iar situația actuală reflectă proasta gestionare a problemelor legate de climă și apă. Afirmând că lucrări esențiale sunt aprobate din 2024, ea a ridicat semne de întrebare cu privire la prioritizarea acestora de către Ministerul Transporturilor, care până în prezent, sub conducerea PSD, nu a dovedit o viziune proactivă în acest sens.

„Există un deficit semnificativ în implementarea proiectelor care ar fi putut atenua aceste efecte extreme. Lucrările discutate sunt esențiale, dar nu s-au avansat suficient, iar comunitățile din jurul Dunării continuă să sufere din cauza lipsei de intervenții adecvate”, a conchis Buzoianu, subliniind imperativul de a acționa acum pentru a minimiza riscurile future.