Ilie Bolojan, dezvăluiri despre situația de la Cotroceni: „Angajații îl numeau pe Klaus Iohannis «Excelența Sa»”
Ilie Bolojan și haosul ritualic de la Cotroceni
Într-un episod care pare desprins dintr-un roman kafkian, Ilie Bolojan, noul președinte interimar al României, a dezvăluit atmosfera suprarealistă pe care a întâlnit-o la Palatul Cotroceni. Într-un interviu recent, Bolojan a descris cum angajații instituției săreau rapid în picioare de îndată ce îl vedeau trecând și își adresau fostului președinte Klaus Iohannis apelativul pretențios „Excelența Sa”.
„M-a surprins această crispare complet inutilă a colaboratorilor. Când am întrebat de ce sar ca arși, răspunsul a fost unul absolut halucinant: «Așa era obiceiul.» Obiceiul cui? O moștenire a domniei personale instaurate de Iohannis, transformat într-un mic monarh al unei republici zbuciumate?” – a declarat Bolojan.
Umilințe mascate de etichetă
Bolojan nu doar că a fost contrariat de gesturile artificiale ale angajaților, dar a și criticat aspru acest tip de comportament servil în instituțiile statului. „Pentru mine, ‘militar’ înseamnă disciplină și eficiență, nu salturi inutile doar pentru a întreține miturile unui protocol absurd”, a subliniat acesta. Situația denotă o breșă majoră în mentalitatea angajaților care, în loc să fie dedicați muncii, și-au focusat activitatea pe întreținerea unei imagini false a superiorității fostului președinte.
Demisia lui Iohannis și transferul de putere
Klaus Iohannis a părăsit scena politică brusc, pe 10 februarie, după ce a fost inițiată procedura de suspendare în Parlament. Momentul de predare a mandatului către Ilie Bolojan, pe 12 februarie, a fost catalogat de acesta drept „civilizat”. Dar, cum arată un transfer democratic când un lider renunță sub presiune și lasă în urmă o instituție scufundată în reflexe de submisivitate?
Bolojan a spus că s-a întâlnit cu predecesorul său pentru o discuție „instituțională” și că, de atunci, relația dintre cei doi s-a oprit la un punct mort. „Nu pot să spun că conversațiile noastre au schimbat ceva dramatic, dar tranziția a fost decentă,” a adăugat el.
Presiunea poziției și nevoia urgentă de reforme
Ilie Bolojan a recunoscut că preluarea acestei funcții a fost, pentru el, un salt în incertitudine. „Nu pot să spun că nu am fost îngrijorat. Un asemenea rol te scoate din zona de confort, mai ales când nu e un teren în care am experiență,” a spus el. Cu toate acestea, președintele interimar a subliniat că „adaptarea pe fugă” a fost necesară și că România nu își mai permite lideri latenți. „Avem nevoie de o guvernare care face reforme, nu doar care stă pe margine,” a declarat acesta, lăsând să transpară frustrarea față de stagnarea cronică a țării.
Așadar, dacă ceea ce Ilie Bolojan a întâlnit la Cotroceni este o reflexie a stării generale din instituțiile publice, oare ne mirăm că reformele rămân mai mereu praf în ochi? România pare să danseze pe un fir subțire între stagnare și schimbare, iar mărturiile lui Bolojan nu fac decât să ne amintească de cât de urgentă este această nevoie de transformare reală.
