Legea ANI a fost aprobată a doua oară de Senat cu amendamentul „Fritz” și propunerea AUR referitoare la averi…

Legea ANI a trecut a doua oară de Senat cu amendamente controversate

Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost adoptată din nou de Senatul României, constituind un moment semnificativ în procesul legislativ. Votul a fost decisiv, cu 104 senatori votând „pentru”, 8 „împotrivă” și 7 „abțineri”. Amendamentele incluse în lege au provocat controverse, în special amendamentul propus de PSD, care îi este destinat președintelui USR Dominic Fritz, dar și propunerea AUR care obligă partenerii demnitarilor să depună declarații de avere și interese.

Discuțiile din cadrul Comisiei juridice și plenului Senatului au fost intense, cu multe intervenții din partea parlamentarilor PNL și USR, care susțin că aceste amendamente ridică probleme de constituționalitate. Oponenții legii consideră că amendamentele introduse sunt discriminatoare și pot avea efecte retroactive asupra persoanelor vizate, ceea ce contravine principiilor legale.

Amendamentele contestate

Amendamentul PSD stipulează că cei care se află în stare de incompatibilitate sau conflict de interese vor avea mandatul încetat la data rămânerii definitive a evaluării sau a hotărârii judecătorești. În mod special, USR acuză faptul că acest amendament este în mod direct orientat împotriva lui Dominic Fritz, ceea ce a stârnit și mai multe dispute în rândul parlamentarilor.

Pe de altă parte, amendamentul AUR prevede obligația partenerilor demnitarilor, fie că este vorba despre soții, soții sau persoane cu relații similare, de a completa și depune declarații de avere și interese, la fel cum este cerut demnitarilor. Această formulare a generat îngrijorări legate de aplicabilitate, fiind considerată vagă și deschisă interpretărilor.

Consecințele și reacțiile

Reacțiile din partea parlamentarilor au fost variate, unii sprijinind în mod deschis legea pentru transparența pe care o promovează, în timp ce alții continuă să ridice semne de întrebare asupra aplicabilității acesteia. De exemplu, senatorul liberal Daniel Fenechiu a subliniat că modul în care se definește „relații asemănătoare acelora dintre soți” este problematic și că în prezent nu există mecanisme clare prin care ANI să poată verifica aceste relații.

Președintele Comisiei juridice, senatorul PSD Ion-Cristinel Rujan, a insistat că amendamentele urmăresc să clarifice statutul partenerilor demnitarilor și să asigure o transparență sporită în gestionarea averilor acestora. În contrast, senatorii USR, precum Ștefan Pălărie, au afirmat că aceste modificări sunt de natură să creeze confuzie și dificultăți în implementarea legii.

Contestația PNL și perspectivele viitoare

PNL a anunțat că va contesta legea la Curtea Constituțională, invocând neconstituționalitatea amendamentelor adoptate. Aceștia susțin că legea, în forma sa actuală, nu va rezista unei astfel de veritabilități, dată fiind controversa ridicată de retroactivitatea sancțiunilor. Cazul lui Dominic Fritz rămâne în centrul atenției, generând o multitudine de speculații și intensificând tensiunile între partide.

Legea ANI nu este doar o formalitate birocratică; ea face parte din angajamentele României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar neadoptarea acesteia într-un termen stabilit ar putea afecta fonduri europene considerabile, dar și imaginea României pe arena internațională.