Mureșan reevaluează Coridorul Vertical și reactoarele modulare

Mureșan reevaluează Coridorul Vertical și reactoarele modulare

Mureșan reevaluează Coridorul Vertical și reactoarele modulare

Programul lui Siegfried Mureșan readuce în prim-plan Coridorul Vertical și mini-reactoarele de la Doicești

Două proiecte energetice pe care premierul demis Ilie Bolojan le-a contestat public — Coridorul Vertical de gaze și reactoarele nucleare modulare de mici dimensiuni de la Doicești — au fost reevaluate și incluse în programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan, depus în Parlament.

Cele două obiective apar în capitolul „România pro-europeană și transatlantică” al documentului, care prevede transformarea României în platformă energetică regională prin infrastructura Coridorului Vertical, dezvoltarea investițiilor în Marea Neagră și proiectele nucleare de la Cernavodă și reactoarele modulare, ca instrument de susținere a autonomiei față de gazul rusesc.

Ele sunt incluse și în capitolul „Energie nucleară și proiecte strategice”, unde programul prevede continuarea proiectului reactoarelor modulare „numai în condiții de viabilitate economică demonstrată”, explorarea altor tehnologii similare și consolidarea rolului de tranzit al României prin Coridorul Vertical și Coridorul Verde.

Ce presupune Coridorul Vertical

Proiectul vizează transportul gazului natural lichefiat american către Europa prin infrastructura din Grecia și apoi spre țările din regiune. Oficialii americani au transmis că dezvoltarea coridorului necesită investiții în infrastructură și contracte care să garanteze existența unor cumpărători. România, Bulgaria și Macedonia de Nord ar putea fi printre țările interesate.

Sebastian Burduja, propus să revină la Ministerul Energiei, a explicat că susține proiectul încă din mandatele sale anterioare. El a arătat că, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, gazele rusești tranzitau de la nord spre sud, iar acum se urmărește fluxul invers, din terminalele GNL din Grecia prin Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Burduja a negat că Ilie Bolojan s-ar fi împotrivit proiectului, dar a făcut o distincție între statutul de țară de tranzit și achiziția efectivă de GNL. El a argumentat că România își acoperă aproape integral consumul, iar de anul viitor va produce dublu datorită gazului din Neptune Deep, gazul pe conductă fiind mai ieftin decât GNL.

Poziția specialiștilor

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației România Inteligentă, a declarat că proiectul este în interesul țării, deoarece tarifele de transport cresc, iar prețul intern scade. El a apreciat că opoziția față de Coridorul Vertical este o greșeală și că statul ar trebui să aibă o strategie de expansiune, fără a se angaja în contracte păguboase.

Contextul politic

Declarațiile au loc în contextul unei anchete publicate de Wall Street Journal despre ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Potrivit publicației, aceasta ar fi invocat căderea Guvernului Bolojan într-o discuție tensionată cu ministrul grec al Energiei, sugerând că Washingtonul poate provoca schimbări de guvern și în alte țări. Ulterior, în luna mai, Guvernul României a fost demis printr-o moțiune de cenzură votată cu 281 de voturi.

Kimberly Guilfoyle a vizitat Bucureștiul în contextul discuțiilor despre Coridorul Vertical, iar la 31 martie s-a întâlnit cu Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan. Grindeanu a respins orice legătură între aceste discuții și căderea Guvernului Bolojan, precizând că întâlnirile au vizat exclusiv proiectul energetic.

Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidențial, a susținut că declarațiile publice ale lui Ilie Bolojan despre Coridorul Vertical și mini-reactoarele de la Doicești au afectat relația României cu Statele Unite și ar fi putut influența procesul de aderare la OECD. El a arătat că astfel de divergențe se discută de regulă în negocieri diplomatice, nu în spațiul public.

În ceea ce privește reactoarele de la Doicești, Ilie Bolojan a declarat că există probleme care nu pot fi negate și că a informat partenerul american despre situație. El a precizat că peste 240 de milioane de dolari au fost investiți până acum, existând un teren, o companie cu angajați și un studiu de fezabilitate, dar că realizarea proiectului ar necesita câteva miliarde de euro care nu sunt disponibile.

Citeste si despre...