Nicușor Dan: democrația, provocată de comunicarea pe rețelele sociale

Nicușor Dan: democrația, provocată de comunicarea pe rețelele sociale

Nicușor Dan: democrația, provocată de comunicarea pe rețelele sociale

Nicușor Dan: Democrația se confruntă cu cea mai puternică provocare – comunicarea pe rețelele sociale

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți, la Forumul privind Statul de Drept, că democrația se confruntă în prezent cu „cea mai puternică și importantă” provocare, pe care a identificat-o drept comunicarea pe rețelele sociale. Șeful statului a subliniat că problema nu ține de conținut, ci de cantitatea informațiilor care circulă în mediul online.

„Democrația se confruntă cu o provocare, în opinia mea, cea mai puternică și importantă în aceste zile: comunicarea pe rețelele sociale. Pentru că nu vorbesc de conținut, vorbesc de cantitate. Cum facem ca principiul fundamental al democrației, «o persoană, o voce, un vot», să fie păstrat, păstrând, evident, și libertatea de expresie și de asociere?”, a întrebat Nicușor Dan.

Președintele a atras atenția asupra costurilor reduse necesare pentru a influența dezbaterea publică în mediul online. „Constatăm că a devenit extrem de ieftin să plătești 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă. Cred că este o chestiune la care fiecare dintre noi, cei preocupați de democrație și de statul de drept, trebuie să reflectăm”, a afirmat el.

Statul de drept, tradus prin funcționarea instituțiilor

În intervenția sa, Nicușor Dan a explicat că statul de drept, deși pare un concept abstract, se reflectă în mod concret în funcționarea instituțiilor și în relația acestora cu cetățenii. „Statul de drept sună abstract, dar poate că domnia legii este ceva mult mai accesibil. Și asta ar fi primul mesaj: statul de drept se traduce prin funcționarea sau nefuncționarea instituțiilor, mulțumirea sau nemulțumirea cetățenilor, corupție puțină sau absența ei. Iar chestiunea este cum reușim să facem o societate să prevină derapajele și să se ajute unele pe altele să funcționeze mai bine”, a spus președintele.

El a adăugat că un stat de drept nu poate exista fără aspirația unei societăți către mecanisme care să reglementeze în mod just relațiile între instituții. Totodată, șeful statului a subliniat că protestul este un mijloc democratic legitim, dar că este nevoie și de dialog și de compromis pentru a se ajunge la consens. „Altfel fiecare bulă are strigătul ei, iar asta nu poate crea premisele unei construcții democratice care să pună în acord instituțiile și regulile cu aspirațiile oamenilor”, a avertizat Nicușor Dan.

Discuții cu Comisia de la Veneția despre sentimentul de apartenență la UE

Președintele a menționat că luni a avut o întâlnire cu președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, în cadrul căreia unul dintre subiectele abordate a fost sentimentul de apartenență al cetățeanului la Uniunea Europeană. „Am avut ieri o discuție foarte interesantă exact pe lucrurile pe care le-am spus. Cred că este important să discutăm unii cu alții, să învățăm unii de la alții, iar unul dintre subiectele discutate este sentimentul de apartenență al cetățeanului la UE, nu doar în România. Ne simțim cu adevărat membri ai acestei Uniuni? Sau este o abstracțiune la care ne raportăm având ca unică identitate identitatea națională?”, a declarat șeful statului.

Nicușor Dan a adăugat că această întrebare se adresează nu doar cetățenilor, ci și instituțiilor din România, care, în opinia sa, ar trebui să se angajeze într-un dialog mai amplu cu corespondentele lor internaționale.

Președintele a participat marți la Forumul privind Statul de Drept, eveniment axat pe independența justiției și influența în alegeri. La dezbatere au luat parte oficiali ai Comisiei de la Veneția și reprezentanți importanți ai instituțiilor românești. Cu o zi înainte, șeful statului discutase cu delegația Comisiei de la Veneția, condusă de Marta Cartabia, despre consolidarea statului de drept, rolul instituțiilor democratice și respectarea principiilor constituționale.

Citeste si despre...