Nicușor Dan își exprimă a doua oară opoziția față de proiectul PSD care permite construirea hidrocentralelor în zonele…

Președintele Nicușor Dan contestă din nou proiectul PSD privind hidrocentralele în ariile protejate

Într-o acțiune recentă, președintele României, Nicușor Dan, a trimis Parlamentului o cerere de reexaminare a legii care permite modificarea limitelor ariilor protejate pentru dezvoltarea unor proiecte hidroenergetice inițiate înainte de anul 2007. Această decizie vine în contextul unei contestări anterioare, când Curtea Constituțională a respins obiecțiile formulate de Dan, considerând actul normativ ca fiind constituțional.

Un proiect controversat cu o poveste îndelungată

Proiectul de lege, aflat în centrul dezbaterilor, a fost inițiat în 2022 de un grup divers de parlamentari din partea PSD, fiind respins inițial de Senat și având, ulterior, un aviz negativ din partea Guvernului. În octombrie 2025, Camera Deputaților a adoptat însă proiectul, având 262 de voturi pentru și 33 împotrivă.

După ce a fost aprobat, legea a fost trimisă la Cotroceni, unde Nicușor Dan a contestat-o la Curtea Constituțională. Chiar dacă CCR a decis în favoarea sa, președintele utilizează acum dreptul constituțional de a solicita reexaminarea acestui act normativ, fără a contesta din nou constituționalitatea sa.

Argumentele președintelui în fața Parlamentului

Nicușor Dan subliniază că fundamentarea inițială a legii nu a fost actualizată în concordanță cu evoluțiile recente ale pieței energetice, ceea ce ridică mari semne de întrebare în legătură cu fezabilitatea și impactul proiectelor hidroenergetice propuse. De asemenea, acesta afirmă că simpla existență a unei hotărâri anterioare din 2007 nu garantează că proiectele respective mai sunt viabile sau justificate din punct de vedere energetic în prezent.

Legea în discuție permite desfășurarea unor proiecte hidroenergetice în ariile naturale protejate, condiționând scoaterea acestora din protecție de aprobările existente anterioare datei de 29 iunie 2007. Dan argumentează că fiecare proiect ar trebui să fie evaluat în funcție de costurile actuale, beneficiile energetice, riscurile de mediu și alternativele disponibile.

Critica asupra derogărilor și a procedurilor simplificate

Președintele avertizează că prevederea de derogare din lege, care nu include un termen-limită, ar putea permite reactivarea unor proiecte stagnante de decenii, fără ca acestea să fie reevaluate în urma schimbărilor de mediu sau de pe piața energiei. De asemenea, Dan solicita clarificarea definiției termenului „beneficiar” pentru a evita interpretările subiective și aplicarea discreționară a legii.

Reacțiile susținătorilor proiectului și consecințele potențiale

Susținătorii legii, precum senatorul Daniel Zamfir, consideră că această lege este esențială pentru finalizarea proiectelor hidroenergetice ce au stagnat din cauza statutului de arii protejate al terenurilor. Totuși, organizațiile de mediu au exprimat îngrijorări cu privire la impactul potențial asupra ecosistemelor, subliniind riscurile asociate cu modificările limitelor ariilor protejate.

De exemplu, unul dintre cele mai discutate proiecte este hidrocentrala Răstolița, care a fost începută în 1989, dar a fost oprită din motive legate de protecția mediului. Această situație evidențiază complexitatea și controversele generate de proiectele hidroenergetice în contextul reglementărilor de mediu actuale.

Concluzie

Legea controversată se află acum în mâinile Parlamentului, care poate opta pentru acceptarea integrală sau parțială a cererii lui Nicușor Dan. Această reexaminare nu doar că testează relațiile politice existente, dar aduce în prim-plan și dilemele etice legate de conservarea mediului versus necesitatea dezvoltării energetice.