Noi detalii despre întâlnirea Oana Gheorghiu-Schwarz. Conexiunea cu Rheinmetall, compania germană care…

Întâlnirea Oana Gheorghiu-Schwarz și legătura cu Rheinmetall

Recent, Antena 3 CNN a adus în atenție noi detalii despre întâlnirea care a avut loc pe 19 ianuarie 2026, la Palatul Victoria, între vicepremierul Oana Gheorghiu și reprezentanții grupului Schwarz. Această întâlnire a stârnit controverse datorită legăturii dintre grupul Schwarz și compania germană Rheinmetall, care beneficiază de miliarde de euro din contractele SAFE ale României.

Oana Gheorghiu a fost însoțită la întâlnire de Mădălina Marcu, fost președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), și Dragoș Vlad. În invitația trimisă de consiliera vicepremierului, s-a subliniat că grupul Schwarz oferă servicii nu doar guvernului român, ci și celui federal german și companiei Rheinmetall, care a câștigat șase din cele 15 contracte din SAFE.

Relevanța întâlnirii

Conform informațiilor obținute, Mădălina Marcu a trimis un e-mail pe 13 ianuarie 2026, prin care anunța despre prezentarea produselor și serviciilor grupului Schwarz, menționându-se clar scopul de a transforma compania în „primul hyperscaler european și furnizor de servicii de cloud”. Acest lucru ridică întrebări serioase despre dirijarea fondurilor și parteneriatele strategice, având în vedere contextul politic și economic actual.

La întâlnirea de la Palatul Victoria, s-au mai aflat și Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului, Irineu Darău, ministrul Economiei, dar și alți consilieri și reprezentanți de la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Aceste discuții au fost catalogate de către fostul șef al ADR, Dragoș Vlad, ca având nevoie de o licitație publică, ceea ce subliniază complexitatea și sensibilitatea situației.

Acuzațiile și reacțiile

După întâlnire, Oana Gheorghiu a fost acuzată de Dragoș Vlad că ar fi intervenit pentru a favoriza compania germană. Vicepremierul a reacționat negativ la aceste acuzații, sugerând că sunt o răzbunare din partea lui Vlad, care a fost demis. Gheorghiu a declarat că nu a realizat nimic ilegal sau imoral și că nu există motive pentru a-și da demisia.

Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu a menționat că acuzele sunt nefondate și că autoritatea implicată ar fi trebuit să depună o plângere penală, dacă detaliile ar fi avut validitate juridică. Această situație a generat un val de reacții în rândul politicienilor, inclusiv de la Nicușor Dan, care a insistat pe necesitatea unei viziuni mai clare asupra corupției la nivel înalt.

Apărarea vicepremierului

Premierul interimar, Ilie Bolojan, a susținut-o pe Oana Gheorghiu, afirmând că nu există dovezi ale unei activități ilegale, iar întâlnirile cu grupul Schwarz sunt parte integrantă a colaborării cu o companie importantă. Astfel, controversa continuă să capteze atenția publicului și a specialiștilor, generând dezbateri aprinse despre etica și transparența în guvernare.

Alte întâlniri și memorandumul cu Mastercard

Într-o altă întorsătură a evenimentelor, Antena 3 CNN a raportat că, la o zi după întâlnirea cu reprezentanții grupului Schwarz, Oana Gheorghiu a discutat și cu oficialii Mastercard despre digitalizarea serviciilor publice din România. La cinci luni distanță, guvernul a adoptat un memorandum cu Mastercard, având ca scop servicii de asistență pentru portofelul digital european, ceea ce ar putea necesita licitații transparente, punând iarăși sub semnul întrebării procedurile adoptate.

În concluzie, situația actuală implică nu doar multe întrebări referitoare la legalitatea acestor acțiuni, ci și la modul în care autoritățile române gestionează colaborările internaționale și transparența în administrarea fondurilor publice. Schimbările în structura guvernamentală și acuzațiile de corupție rămân o realitate problematică ce necesită o atenție continuă din partea societății civile și a mass-media.