Oana Țoiu a semnat pentru limitarea veto-ului în UE. Senatul cere oprirea demersului

Senatul cere oprirea demersurilor privind veto-ul României în UE

Senatul a adoptat luni o declarație prin care solicită Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe să oprească orice demers prin care România susține extinderea votului cu majoritate calificată în politica externă a Uniunii Europene. Documentul a fost votat cu 64 de voturi „pentru”, de la PSD, AUR și PACE – Întâi România. PNL și USR au votat împotrivă, iar UDMR s-a abținut.

Disputa a izbucnit după ce ministra de Externe, Oana Țoiu, a semnat, alături de omologii din alte zece state, o scrisoare care propune limitarea folosirii veto-ului și analizarea unor situații în care deciziile ar putea fi luate fără acordul tuturor celor 27 de state. Documentul a fost semnat la 1 septembrie 2026.

Ce solicită Senatul

Senatul cere Guvernului demis și MAE „stoparea imediată a oricăror demersuri privind utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC”, prin încetarea participării reprezentanților României la activitățile „Grupului de prieteni” și notificarea celorlalte state participante.

Documentul mai prevede ca Executivul să nu susțină activarea sau extinderea unor mecanisme care ar conduce la extinderea majorității calificate în PESC fără consultare parlamentară prealabilă și fără un mandat politic explicit. De asemenea, Guvernul trebuie să prezinte Parlamentului, în 15 zile, toate documentele privind participarea României la acest grup.

Senatul cere lămuriri dacă ministrul interimar al Afacerilor Externe a avut un mandat expres, anterior datei de 1 septembrie 2026, pentru semnarea documentului comun și, în caz afirmativ, să transmită actul prin care mandatul a fost acordat. Se mai solicită clarificări privind caracterul angajamentului politic al semnăturii și dacă președintele României a fost informat în prealabil.

Declarația reafirmă că dreptul României de a se opune unei decizii PESC contrare intereselor sale naționale fundamentale este un instrument legitim de protecție și nu poate fi prezentat drept „obstrucționism”. Senatul consideră că abținerea constructivă nu poate fi echivalată cu dreptul de veto, întrucât statul care recurge la ea nu împiedică adoptarea deciziei.

Documentul solicită Guvernului să apere în UE principiul potrivit căruia orice extindere a votului cu majoritate calificată în PESC trebuie precedată de un acord politic explicit al României. Se subliniază că interesele strategice în regiunea Mării Negre, Republica Moldova, Ucraina, securitatea Flancului Estic, protejarea frontierelor externe, securitatea energetică și relația transatlantică nu pot fi lăsate la discreția unei majorități calificate.

Comisiile pentru politică externă și afaceri europene ale Senatului ar trebui să organizeze o dezbatere instituțională privind efectele extinderii QMV în PESC asupra suveranității decizionale a României. Documentul va fi transmis președintelui, prim-ministrului, MAE, Reprezentanței Permanente pe lângă UE, Consiliului UE, Înaltului Reprezentant și parlamentelor naționale ale statelor membre.

Reacția ministrei Oana Țoiu

Oana Țoiu a respins acuzațiile, afirmând că este „o minciună cap-coadă” că România renunță sau își pierde dreptul de veto. Ea a spus că scrisoarea semnată de cele 11 state nu elimină dreptul de veto și că schimbarea regulilor de vot nu poate fi făcută automat.

„Renunțarea la veto nu se poate face peste noapte: în domeniul militar, niciodată, conform Tratatelor. Iar în celelalte decizii este posibil doar dacă liderii propun cu unanimitate parlamentelor naționale, care au apoi la dispoziție șase luni pentru dezbatere”, a susținut Țoiu.

Ministra a precizat că Parlamentul nu are pe masă o propunere de eliminare a veto-ului și că documentul invocat cere ca statele care blochează o decizie să explice de ce aceasta le afectează interesele naționale. „Scrisoarea spune doar că veto-ul trebuie explicat din perspectiva interesului național. Explicația nu are nevoie de aprobări din partea nimănui: dreptul de veto rămâne intact”, a transmis ea.

Contextul disputei

România s-a alăturat Austriei, Danemarcei, Belgiei, Finlandei, Franței, Germaniei, Luxemburgului, Țărilor de Jos, Spaniei și Suediei într-o inițiativă care cere reformarea modului în care UE ia decizii în politica externă. În prezent, regula de bază este unanimitatea, ceea ce înseamnă că un singur stat poate bloca o decizie.

Cele 11 state susțin că folosirea veto-ului a blocat unele acțiuni externe ale UE și propun folosirea mai frecventă a „abținerii constructive”, evitarea blocării din motive fără legătură cu subiectul și analizarea trecerii, în anumite cazuri, la votul cu majoritate calificată. Într-un astfel de sistem, o decizie nu ar mai avea nevoie de acordul tuturor statelor, ceea ce înseamnă că o țară ar putea rămâne în minoritate.

Schimbarea regulilor este însă dificilă, deoarece chiar mecanismul european care permite extinderea votului cu majoritate calificată presupune, pentru activarea sa, acordul unanim al statelor membre.