Predoiu, înaintea primei reuniuni JAI post-Schengen: Focus pe migrația ilegală
Migrația ilegală, o problemă ascunsă sub preș
Cu tone de discursuri și promisiuni pompoase, autoritățile europene s-au lăudat că aderarea României și Bulgariei în spațiul Schengen va reprezenta un câștig uriaș pentru securitatea continentului. Dar, oare, e atât de roz pe cât ar vrea să pară? În timp ce granițele sunt declarate „perfect funcționale”, adevărata provocare bate la ușă – migrația ilegală continuă să alimenteze rețelele crimei organizate, iar semnele de îngrijorare par să fie tratate cu o stupoare senină.
La prima reuniune a Consiliului JAI după extinderea mult-așteptată, Ministrul de Interne Cătălin Predoiu a admis că situația „merge foarte bine la frontierele României și Bulgariei”. Declarațiile sunt lipsite de modestie: gestionăm sistemul Schengen cu o eficiență de manual, iar migrația scade de la o săptămână la alta. Dar cine sapă mai adânc poate vedea și altceva: un sistem subminat de traficanți, contrabandiști și o indiferență nepermisă față de realitatea cruntă.
România, izvor de soluții sau doar alt gărduț european iluminat?
Ministrul atrage atenția asupra porturilor europene devenite adevărate porți pentru contrabandă. Este nevoie, spune Predoiu, de „fonduri mai mari, pregătirea polițiștilor și colaborare sporită între structurile naționale și Europol”. Problema? Declarații similare se fac de ani de zile, dar, cumva, traficanții continuă să se amuze copios, făcând miliarde sub nasul autorităților.
Când controlul granițelor devine o simplă formalitate pentru contrabandiști, orice cuvânt rostit în consilii sau conferințe se transformă într-un ecou de lamentare. În loc să ripostăm eficient, ne ascundem după mantaua „progresului”. Atât timp cât grupările criminale exploatează lipsa coordonării, viitorul generațiilor viitoare devine o frază goală într-un discurs interminabil.
Crima organizată, prietenul nevăzut al migrației
Este imposibil de ignorat: fenomenul migrației ilegale nu vine singur. Unde traficanții de persoane câștigă, grupările de crimă organizată prosperă. Traficul de droguri, spălarea de bani și comerțul ilicit sunt doar câteva din efectele colaterale care răvășesc societatea europeană. Și tot ce fac oficialii, deocamdată, e să deploreze evidențele. Soluțiile reale, acțiunile hotărâte, întârzie să apară, iar disprețul față de astfel de abordări crește pe zi ce trece.
În porturi, contrabandiștii râd în fața autorităților. Camioanele trec fără piedică, iar verificările sunt, deseori, doar de fațadă. Poate că dorim să apărăm tinerele generații, dar ce apărare oferim cu adevărat când fronturile luptate sunt atât de subțiri și necoordonate?
Schengen: o iluzie a succesului?
Siguranța europeană pare mai degrabă o poveste de adormit opinia publică decât o realitate palpabilă. Autoritățile aplaudă reducerile temporare ale cifrelor migrației, însă cumva uită să menționeze fisurile enorme din infrastructură. Dacă nu vom ieși din plasa autosatisfacerii și a „declarațiilor mărețe”, cu greu vom putea opri fenomenul migrației ilegale combinate cu crima organizată.
Este acesta Schengenul pe care-l visam? O mască improvizată pentru probleme care persistă de zeci de ani? Generațiile tinere vor moșteni rezultatele directe ale abordărilor lipsite de curaj și viziune. Poate și aplaudarea constantă a „reușitelor” fictive trebuie să ia sfârșit.
