Reacția lui Pîslaru, după ce Curtea de Apel a oprit Legea salarizării: A suspendat un mesaj publicat la…

Reacția lui Dragoș Pîslaru după decizia Curții de Apel

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a comentat recent situația creată după ce Curtea de Apel București a blocat Legea salarizării, considerând-o „de-a dreptul ridicolă”. Pîslaru a specificat că un text publicat în secțiunea de „Comunicate de presă” de pe site-ul Ministerului Muncii a fost interzis, lucru pe care l-a subliniat printr-un mesaj pe rețelele sociale.

Critica adusă prerogativelor guvernamentale

Ministrul a subliniat că decizia instanței, luată într-un timp record, a suscitat întrebări cu privire la integritatea sistemului judiciar, menționând că acesta își desfășoară activitatea cu o viteză suspectă atunci când este vorba despre decizii împotriva guvernului actual și a președintelui PNL, Ilie Bolojan.

Implicarea în cadrul PNRR

Pîslaru a adus în discuție și faptul că blocarea acestei legi afectează îndeplinirea jalonului PNRR, estimat la suma de 770 milioane de euro, și că asemenea detalii esențiale au fost ignorate de legiuitor. A subliniat rolul tehnic și metodologic al Ministerului Muncii în acest proces, care nu include etapele formale ale inițiativei legislative. Conform Constituției României, dreptul de inițiativă legislativă aparține exclusiv parlamentarilor.

Continuarea dialogului social

Dragoș Pîslaru a afirmat că, în ciuda suspendării dispuse de instanță, Ministerul Muncii nu va renunța la activitățile de consultare cu partenerii sociali, asigurând că aceste discuții nu contravin deciziei instanței. A anunțat că, în următoarele zile, va avea loc o întâlnire cu sindicatele pentru a discuta despre problematica salarizării, reafirmând angajamentul Ministerului de a colabora în continuare pentru fundamentarea unor politici publice eficiente.

Declarațiile sindicatelor

Marți, Federația Sanitas, cea mai mare organizație sindicală din domeniul sănătății, a anunțat că proiectul de lege referitor la salarizare a fost suspendat de Curtea de Apel București. Aceștia au contestat legalitatea inițiativei pe motiv că guvernul condus de Ilie Bolojan nu mai are mandat pentru a iniția astfel de politici publice.