Scandalul licitațiilor SAFE: presiuni asupra CNSC și contract de 3,57 miliarde suspendat

Acuzații de presiuni asupra CNSC în licitațiile SAFE pentru autostrăzi

O anchetă jurnalistică ridică suspiciuni grave privind modul în care au fost soluționate contestațiile depuse la licitațiile pentru proiecte de infrastructură finanțate prin programul european SAFE. Potrivit unor surse din interiorul Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), asupra unor membri ai instituției ar fi existat presiuni pentru soluționarea rapidă a dosarelor și, în anumite cazuri, pentru respingerea contestațiilor.

Materialul face referire și la presupuse intervenții ale unor persoane cu legături politice, între care Cristina Trăilă, acuzații negate de cei vizați. Într-unul dintre cazurile prezentate, Curtea de Apel București a suspendat derularea unui contract în valoare de 3,57 miliarde de lei.

Licitații de 4,2 miliarde de euro pentru autostrăzi și drumuri expres

Guvernul a demarat licitații publice în valoare de 4,2 miliarde de euro pentru autostrăzi și drumuri expres, bani împrumutați. Surse din interiorul CNSC susțin însă că multe dintre contractele pe infrastructură au fost atribuite prin licitații trucate. Dezvăluirea vine chiar de la cei care ar trebui să decidă dacă instituțiile publice care au lansat licitațiile au respectat legea.

Presiuni pentru emiterea rapidă a deciziilor

„Presiunea pe noi pentru emiterea rapidă a deciziilor aferente contractelor pentru autostrăzile finanțate din SAFE a fost mai mare ca oricând. Lehel Bogdan a pus presiune pe completurile de soluționare să le emită rapid, deși dosarele erau voluminoase și complexe, de mii de pagini, iar apărările părților de sute de pagini. Presiunea era nu doar pe termenul de emitere, ci și pe soluție: respingerea contestațiilor”, a spus un membru al CNSC.

Președintele Boghiu chiar afișa către membrii completurilor mesaje provenite, potrivit propriilor declarații, de la premierul Bolojan.

Rețeaua din interiorul CNSC

Surse din interiorul CNSC spun că omul de bază a lui Ilie Bolojan, Cristina Trăilă, și-a creat o adevărată rețea în interiorul CNSC pentru a valida licitațiile aranjate. Cel mai important pion: Ștefan Dorel Eugen Cojoacă. Consultând declarațiile de avere, Cojoacă a fost luat sub aripă de Cristina Trăilă în 2011, când aceasta conducea ANRMAP. Ulterior, Cojoacă a ajuns în anul pandemiei șef la Agenția Achizițiilor Publice și, deși nu avea vechimea necesară, a câștigat concursul la CNSC. Președintele comisiei de concurs pentru postul ocupat de Cojoacă a fost Lehel Lorand Bogdan, tot o veche cunoștință a Cristinei Trăilă.

Negări și reacții oficiale

Contactat telefonic, Lehel Lorand Bogdan a negat orice ingerință. „Nu am fost apelat pentru nimic de acest gen de doamna Trăilă. Cu ea cred că n-am mai vorbit de cel puțin șase luni de zile. Nici PNRR, nici bugetul de stat. Chiar nu înțeleg natura întrebării. V-am răspuns clar. Dar nici nu avea de ce să apeleze la mine. Cine sunt eu de fapt. Până la urmă”, a declarat acesta.

Contractul Suceava-Siret și decizia CNSC

În cazul contractului proiectare și execuție Drum expres Suceava-Siret, lot trei (Bălcăuți – Siret), modernizare DN2 România și modernizare M19 Ucraina, Lehel Bogdan ar fi promis lui Trăilă și Bolojan că decizia va veni pe 29 mai 2026, într-o vineri. La ora 14:00, înainte de terminarea programului la CNSC, la Guvern erau membri ai asocierii câștigătoare și reprezentanți ai CNAIR pentru a semna contractul. Procedurile nu erau finalizate, iar completul învestit cu cauza a plecat acasă la finalul programului. Decizia s-a dat peste câteva zile, cu respingerea contestației. Pe 29 mai s-au semnat loturile unu și doi, iar pentru lotul trei CNSC a dat decizie de respingere pe 4 iunie. Firmele clasate pe locul doi au deschis acțiune în instanță.

Contractul Târgu Neamț – Iași – Ungheni, suspendat de instanță

Contractul proiectare și execuție autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, tronson patru, DN24 Iași – Vama – pod peste Prut, la Ungheni, a fost semnat cu trei firme italiene, pe 2 iulie, la Ministerul Transporturilor, după ce a fost atribuit printr-o procedură de licitație accelerată. Pe 15 iunie, CNSC a respins contestațiile competitorilor, în condițiile în care ultimul dosar pe acest contract a intrat la CNSC pe 3 iunie. Competitorii români au invocat lipsă de transparență și au atacat decizia la Curtea de Apel București. Pe 5 august, instanța a suspendat derularea contractului de 3,57 miliarde lei.