Sindicaliștii acuză: ministrul Investițiilor Pîslaru a solicitat modificări la Legea salarizării…
POLITICĂ
În cadrul politicii naționale, recent s-a evidențiat controversa legată de Legea salarizării, prin acțiunile ministrului Investițiilor, Dragoș Pîslaru. Acesta a fost acuzat de sindicaliști că a solicitat modificări în legislația referitoare la salarizarea angajaților din Ministerul Muncii, dar fără a obține rezultatele dorite.
Sindicaliștii acuză
Sindicatul angajaților din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) susține că, deși ministerul pe care îl conduce Pîslaru a afirmat că susține modificările necesare în ceea ce privește salarizarea personalului, aceste propuneri nu au fost incluse în forma finală a proiectului de lege. Într-un comunicat, sindicatul „MIPE Normalitate” a specificat că a trimis observații către Ministerul Muncii, solicitând ca personalul implicat în gestionarea fondurilor europene să fie încadrat pe nivelul II de salarizare, recunoscând astfel contribuția esențială a acestora.
Paradoxul managerial
Contextul devine și mai complicat prin faptul că ambele ministere, atât cel al Investițiilor cât și cel al Muncii, sunt conduse de același ministru, Dragoș Pîslaru, ceea ce generează un paradox în susținerea revendicărilor salariale. Sindicaliștii subliniază că ministerul a stabilit că modificările nu ar afecta bugetul de stat, deoarece cheltuielile salariale sunt eligibile pentru rambursare din fonduri europene, prin Programul Asistență Tehnică 2021-2027.
Nemulțumiri și dileme financiare
De asemenea, personalul ministerului a raportat diminuări salariale semnificative de aproximativ 30% în cursul anului 2025 și au tras atenția asupra faptului că noul proiect de lege aduce noi discriminări care afectează veniturile acestora. Sindicatul a făcut apel la măsuri concrete, argumentând că este necesară o reformă care să răsplătească performanța și să elimine discriminările existente.
Impactul asupra specialiștilor
În concluzie, sindicaliștii avertizează că aceste măsuri inadecvate pot duce la demotivarea personalului și la plecarea specialiștilor, exact în perioada în care România are nevoie urgentă de consolidarea capacității administrative pentru atragerea fondurilor europene. Aceste probleme sunt amplificate de eliminarea stimulentelor financiare menținute doar pentru anumite categorii de fonduri, ceea ce creează o senzație de nedreptate în rândul angajaților.


