Stațiunea Balvanyos nu își schimbă numele. Proiectul AUR, respins definitiv de deputați

Camera Deputaților a respins definitiv propunerea AUR de redenumire a stațiunii Balvanyos în Bălvăniș

Plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz, a respins miercuri proiectul de lege depus de AUR prin care se propunea schimbarea denumirii stațiunii Balvanyos din Ținutul Secuiesc în Bălvăniș. Inițiativa fusese respinsă anterior și de Senat.

Propunerea legislativă viza înlocuirea cuvântului „Balvanyos” cu „Bălvăniș” în Anexa la Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România”, precum și în anexa 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852 din 13 august 2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice. Inițiatorii motivau demersul prin dificultățile de ordin fonetic și ortografic pe care le-ar prezenta denumirea actuală în raport cu normele limbii române literare.

Dezbateri aprinse în Parlament

Proiectul, depus în Parlament în 2024, a stârnit un scandal în Camera Deputaților atunci când a ajuns pe ordinea de zi, cu propunere de respingere. Deputatul AUR Dan Tănasă, inițiatorul proiectului, a susținut că este „halucinant” și „șocant” ca această stațiune să poarte doar un nume maghiar. El a invocat exemple precum Cluj-Napoca, Sfântul Gheorghe și Miercurea Ciuc, despre care a spus că poartă denumiri românești oficiale, spre deosebire de variantele maghiare Kolozsvár, Sepsiszentgyörgy și Csíkszereda.

Deputații UDMR au contestat dur inițiativa, apreciind că nu are legătură cu administrația, ci constituie un atac la adresa identității maghiare. Miklós Zoltán a amintit că numele Bálványos a traversat Imperiul Austro-Ungar, cele două războaie mondiale și regimul Ceaușescu, afirmând că „naționalismul AUR merge mai departe decât regimul comunist, vrea să șteargă acest nume de pe hartă”. El a întrebat retoric ce anume deranjează atât de mult: originea maghiară a numelui sau faptul că acesta amintește de istoria și identitatea minorității maghiare din Transilvania.

Colegul său Szabó Ödön l-a numit pe Tănasă „un șovin ordinar”, explicând că și în alte zone ale țării se păstrează denumiri istorice ale comunităților locale. Csoma Botond a avut la rândul său o replică dură, afirmând că problema nu poate fi decât pentru „imbecili” și folosind o vorbă veche din Ardeal.

Kelemen Hunor: Nici măcar pe Ceaușescu nu l-a deranjat denumirea

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a calificat AUR drept un partid antimaghiar și ultranaționalist. „Pentru ei e o miză, probabil, fiindcă ei nu suportă nimic ceea ce nu intră în tiparul lor despre România, despre români”, a declarat el. Liderul UDMR a subliniat că formațiunea a rămas aceeași din momentul înființării și până în prezent, etnicizând orice discuție.

Kelemen Hunor a apreciat că inițiativa nu va trece de Parlament, întrucât majoritatea nu va fi de acord cu o astfel de propunere care „nu aduce nimic în plus, dar lovește în comunitatea maghiară”. „Nici măcar pe Ceaușescu nu l-a deranjat denumirea Balvanyos. Nu poate fi tradus Balvanyos”, a mai spus el.

Proiectul privind denumirea stațiunii nu este singurul demers legislativ al AUR care vizează comunitatea maghiară din România. Recent, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a depus o inițiativă care ar putea lăsa UDMR în afara Parlamentului, propunând eliminarea pragului electoral alternativ la alegerile parlamentare și menținerea exclusivă a pragului național de 5%. Pragul alternativ de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale fusese introdus tocmai pentru a asigura reprezentarea alegătorilor maghiari, care reprezintă circa 6% din populația țării.