Ce este Turla, cea mai temută unitate a FSB, care a atacat și România. Se camuflează în infrastructura…

Turla: Cea mai temută unitate FSB care a atacat România

Unitatea Turla, asociată cu Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, redevine un subiect de intensă discuție pe fondul recentelor acțiuni de spionaj cibernetic care au vizat nu doar țările din Uniunea Europeană, ci și România. Publicată pe 13 iulie 2026, informația despre activitățile acestei grupări a fost confirmată de președintele Nicușor Dan, care a avertizat asupra amenințărilor reprezentate de Turla în cadrul unei campanii hibride menite să submineze stabilitatea democrațiilor europene.

O grupare cu peste două decenii de experiență

Turla se distinge prin vechimea sa în domeniul spionajului cibernetic, fiind activă încă din anii 2000. De-a lungul timpului, gruparea a dezvoltat operațiuni sofisticate, vizând entități guvernamentale din diverse state, cu scopul de a obține informații sensibile pentru obiectivele geopolitice ale Rusiei. De asemenea, aceasta a fost implicată în atacuri asupra infrastructurii critice, având ca țintă ministere, agenții guvernamentale și ambasade.

Tehnici inovative de infiltrare

Metodele de atac utilizate de Turla includ tehnici tradiționale, precum e-mailuri de tip spear-phishing, dar și exploatarea vulnerabilităților din aplicațiile VPN. Un aspect notabil este utilizarea malware-ului cunoscut sub numele de Snake, un rootkit capabil să se integreze profund în sistemele infectate, păstrându-se nedetectat pe termen lung.

Operațiuni recente

În ultimii ani, Turla și-a concentrat activitatea pe ținte cu mare importanță geopolitică, extinzându-și acțiunile atât în Europa, cât și în Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Perioadele între 2008 și 2025 sunt marcate de diverse atacuri cibernetice, inclusiv infiltrarea sistemelor de e-mail ale ministerelor din țări europene și compromiterea infrastructurii critice, ceea ce evidențiază seriozitatea amenințărilor la adresa securității naționale.

Răspunsul Uniunii Europene

În urma acestor atacuri, Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva membriilor hizi grupări, relevând intenția de a contracara activitățile cibernetice ostile. Sancțiunile vizează atât persoanele, cât și entitățile implicate în sprijinirea acestor operațiuni, incluzând interdicții de călătorie și înghețarea activelor.

Declarația României

Nicușor Dan a subliniat că România, la fel ca alte state europene, este țintă a acestor atacuri cibernetice, care se înscriu într-o strategie mai amplă de destabilizare. Ministerul Afacerilor Externe a confirmat că gruparea Turla a vizat țara noastră, subliniind complexitatea ecosistemului cibernetic rusesc, care combină instituții guvernamentale și actori privați pentru a-și îndeplini scopurile.