Bolojan declară că nu sunt fonduri pentru creșterile solicitate de sindicate în Legea salarizării: „În niciun caz, nu pot fi acoperite”

Ilie Bolojan anunță constrângeri bugetare în privința creșterilor salariale

Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat recent că resursele financiare disponibile pentru majorarea salariilor din sectorul public în anul următor vor fi limitate, estimând că acestea ar putea ajunge la maximum 11-12 miliarde de lei. El a subliniat că nu există posibilitatea de a crește salariile bugetarilor mai repede decât ritmul de creștere a PIB-ului nominal și decât potențialul de încasări ale statului. Bolojan a avertizat că promisiunile formulate în public trebuie să fie corelate cu realitățile bugetare existente.

Avertizări asupra legii salarizării

Bolojan a subliniat că nu trebuie să repetăm greșelile anterioare, avertizând că adoptarea unei legi de salarizare ce depășește capacitatea financiară a României ar reprezenta un risc major. Potrivit acestuia, orice creștere salarială care ar depăși nivelul sustenabil ar putea duce la o scădere a ratingului de țară, obligând următoarele guverne să implementeze măsuri de austeritate, ceea ce ar afecta salariile reale în sectorul public și privat.

Ponderea cheltuielilor salariale în PIB

Un aspect critic menționat de Bolojan este ponderea cheltuielilor salariale în produsul intern brut. În prezent, aceste cheltuieli reprezintă 8,1% din PIB, iar prognozele indică o creștere la 9,4% în 2024. România și-a asumat obiectivul de a reduce această pondere la 7,9% până în 2030, ceea ce limitează opțiunile pentru majorările salariale.

Estimările privind PIB-ul și fondul de salarii

Estimările de creștere a PIB-ului pentru anul următor prevăd o creștere nominală de 6,7% la începutul anului și 7% la mijlocul anului, ceea ce sugerează că se poate aloca o anvelopă salarială de aproximativ 11 miliarde de lei. Totuși, dacă se consideră un plafon de 7,9% din PIB, suma suplimentară disponibilă ar putea fi de aproximativ 8 miliarde de lei, mărind astfel fondul de salarii de la 166 miliarde de lei la 174 miliarde de lei.

Provocările bugetare pentru viitor

Bolojan a avertizat că lipsa unei reduceri a deficitului bugetar în anii următori va conduce la alocarea resurselor primite de la cetățeni către plata dobânzilor, mai degrabă decât către investiții. El a subliniat că România și-a propus să reducă deficitul bugetar la 5,3% din PIB, de la 6,2% în prezent, iar orice creștere salarială trebuie să fie compatibilă cu acest obiectiv.

Impactul fondurilor europene

O altă provocare majoră identificată de Bolojan este reducerea fondurilor europene pentru investiții, menționând că România va pierde peste 8 miliarde de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în bugetul anului următor. Acest fapt va necesita ajustări în bugetul pentru investiții, care ar putea fi diminuat sau necesită suplimentări din resurse naționale.

Angajamentele în domeniul apărării

În plus, cheltuielile pentru apărare nu pot fi diminuate, conform angajamentelor asumate de România prin programul SAFE, acestea fiind preconizate să fie ușor mai mari decât în anii anteriori.

Responsabilitatea viitorului guvern

Premierul interimar a concluzionat că viitorul guvern va trebui să elaboreze un buget care să mențină nivelul investițiilor, să reducă deficitul și să asigure creșteri salariale și pensionare rezonabile, o misiune ce se anunță a fi dificilă.

Decizia grupurilor parlamentare ale PNL

Bolojan a adăugat că grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal au fost mandatate să sprijine proiectul legii salarizării, subliniind că, în contextul unui acord politic, acesta ar putea fi susținut la vot în săptămâna viitoare.