Datoria publică a trecut de 60% din PIB. Guvernul anunță înghețarea salariilor și a ajutoarelor sociale.
Datoria publică a depășit 60% din PIB
Într-o recentă ședință de Guvern, Alexandru Nazare a anunțat că datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, ceea ce impune revizuirea severă a cheltuielilor statului. Această situație limitativă a fost determinată de datele furnizate de Eurostat, care anunță că disciplina fiscal-bugetară nu mai este o alegere, ci o obligație imperativă. În consecință, Guvernul va trebui să înghețe salariile bugetarilor și ajutoarele sociale, interzicând astfel creșterea cheltuielilor cu personalul până când datoria nu va fi redusă sub acest prag critic.
Măsuri de restricție fiscală
Nazare a subliniat că, conform Legii responsabilității fiscal-bugetare, execuția bugetară va suferi limitări stricte. Orice noi angajamente bugetare trebuie să se încadreze în actualele resurse financiare, fără a adăuga presiuni suplimentare asupra deficitului. Această regula se aplică chiar și discuțiilor despre o eventuală nouă lege a salarizării, astfel încât majorările salariale trebuie să fie discutate doar în contextul bugetului existent, fără a crea o anvelopă suplimentară de cheltuieli.
Proiecții financiare pe termen mediu
Ministrul Nazare a prezentat și estimări care sugerează că datoria publică ar putea continua să crească în următorii ani, atingând 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028. Singura șansă de a stabiliza această situație ar fi continuarea reducerii deficitului bugetar, întrucât România se află sub supravegherea Comisiei Europene pentru deficit excesiv.
Deficitul bugetar și măsurile de ajustare
În prezent, deficitul ESA este prognozat la 6% din PIB pentru 2026, dup[ce a fost de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Totuși, primele semne de ajustare sunt vizibile, cu un deficit cash redus la 42 de miliarde lei în prima jumătate a anului, comparativ cu 70 de miliarde în aceeași perioadă din 2025. De asemenea, veniturile au crescut cu aproximativ 32 miliarde lei, chiar dacă cheltuielile au fost menținute sub control, în ciuda costurilor mari cu dobânzile.
Nazare și ratingul de țară
Nazare a spus că România a trecut cu ușurință testele recente ale agențiilor de rating pentru țară, iar o abatere de la traiectoria fiscală stabilită ar putea deteriora grav credibilitatea financiară a țării. Colaborarea constantă cu Ministerul Finanțelor și BNR a avut ca scop menținerea ratingului de investiții, fiind evident că orice deviații pot afecta stabilitatea economică.
Obiectivele pe termen lung
Din perspectiva autorităților, reducerea deficitului și stabilizarea datoriei vor conduce, pe termen lung, la mai puține cheltuieli pentru dobânzi și mai multe resurse disponibile pentru investiții în servicii publice, educație, sănătate și infrastructură. Nazare a insistat că consolidarea fiscală nu este o țintă în sine, ci un instrument pentru a crea un spațiu bugetar necesar financiar pentru inițiativele viitoare, fără a lăsa datoriile generațiilor următoare.
